PĂPĂDIA, aliat al sănătăţii ficatului

Plantă comună, întâlnită pe câmpii, în parcuri sau la marginea drumurilor, păpădia este cunoscută de secole ca leac pentru diverse probleme de sănătate. În scop medicinal, se folosesc frunzele, culese primăvara devreme, şi rădăcinile, recoltate în intervalul august – noiembrie. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă folosirea remediilor pe bază de păpădie pentru stimularea producerii de urină, pentru facilitarea secreţiei bilei, pentru creşterea poftei de mâncare şi în caz de digestie greoaie.

Diuretic natural

Efectul diuretic al plantei este pus pe seama flavonoizilor şi a sărurilor de potasiu prezente în cantităţi mari în plantă. În caz de infecţii urinare, de pildă, creşterea volumului de urină eliminată ajută la „spălarea” căilor urinare, împiedicând fixarea bacteriilor. De asemenea, la cei cu pietre la rinichi, prin mărirea volumului urinar este favorizată şi eliminarea substanţelor responsabile de formarea calculilor (calciu, oxalaţi, acid uric). În problemele renale (infecţii şi calculi), se poate face o cură de o 2-4 săptămâni, timp în care se consumă zilnic ceaiul preparat din 2 linguriţe de frunze uscate la 250 ml de apă clocotită. Se consumă 2 ceşti zilnic. Remediul poate fi încercat şi pentru eliminarea toxinelor, ca urmare a exceselor alimentare sau a altor tipuri de intoxicaţii.

Indicată în bolile cronice de ficat

Păpădia are acţiune remineralizantă şi stimulează funcţia ficatului. „O cură cu frunze de păpădie, în cazul bolilor cronice de ficat, durează minimum 30 de zile şi pentru aceasta se alege o mână de frunze tinere, se spală cu multa grija sub jet de apă, se rup cu mâna în bucăţele mici si se amestecă apoi cu puţin ulei de măsline, zeamă de lămâie sau oţet de mere şi un strop de sare. Este bine să fie consumată cu 15 minute înainte de masa de prânz sau de seară”, recomandă medicul Daniela Buşneag.

• Rădăcina de păpădie, bine spălată, uscată la soare şi apoi măcinată, este un excelent înlocuitor al cafelei.

• Remediile pe bază de păpădie pot interacţiona cu diverse medicamente: diuretice, tratamente indicate în diabet şi reflux gastroesofagian şi anticoagulante. Dacă urmezi astfel de terapii, renunţă la leacurile cu păpădie.

„Se pare că printre ierburile amare cu care s-a hrănit Iisus, la Cinea cea de Taină, se numără şi păpădia.

Pentru salata de primăvară se recomandă frunzele tinere, recoltate primăvara timpuriu, înainte de formarea tulpinii florifere. Nu prezintă niciun risc terapeutic. În schimb, tulpinile florifere, din care copiii îşi fac lănţişoare, pot provoca intoxicaţii în cazul în care sunt ingerate de aceştia. Primele simptome de intoxicaţie se manifestă prin greaţă, vomă, diaree şi modificarea ritmului cardiac. Ca prim ajutor se recomandă producerea vomei, apoi spălături stomacale, cărbune activ, medicamente stimulente ale activităţii cardiace”.

Sursa: Sănătate prin seminţe, legume şi fructe de Ovidiu Bojor în colaborare cu Catrinel Perianu, editura Fiat Lux