Durerile musculare care determină o stare de oboseală accentuată pot semnala prezenţa fibromialgiei, sindrom cu manifestări confuze, ale cărei cauze nu sunt pe deplin cunoscute.

Pentru că simptomele sindromului se confundă cu cele ale bolilor reumatismale, fibromialgia este diagnosticată, de cele mai multe ori, greşit. De asemenea, este confundată cu oboseala cronică. Se poate vorbi de fibromialgie atunci când durerile de spate, de umeri, gât şi articulaţii ale membrelor persistă de cel puţin 3 luni, când acestea devin greu de suportat şi când sunt însoţite şi de tulburări de somn şi de oboseală accentuată.

Un alt criteriu de diagnostic este apariţia senzaţiei de durere la presiunea în anumite puncte sensibile caracteristice fibromialgiei, cel puţin 11 din 18. Alături de aceste simptome, mai pot apărea stări depresive, anxietate, rigiditate sau înţepenirea corpului, dureri de cap şi faciale, tulburări digestive, precum şi unele probleme de concentrare. Simptomele se pot amplifica în contextul unor evenimente stresante sau după unele traume fizice.

Femeile, mai afectate

Peste 70% din cazurile de fibromialgie sunt depistate la femei, cele mai afectate fiind cele cu vârste cuprinse între 30 şi 55 de ani. Potrivit mai multor cercetări, hormonii sexuali feminini ar fi implicaţi. Dimpotrivă, testosteronul, hormon sexual masculin, le oferă bărbaţilor o oarecare protecţie în faţa fibromialgiei.

Sunt mai expuse persoanele anxioase şi depresive, precum şi cele cu un sistem imunitar slăbit, persoanele sedentare sau, dimpotrivă, cei care au o activitate fizică intensă. De asemenea, fibromialgia este mai frecventă la cei care suferă de artrită reumatoidă, de lupus eritematos (boală autoimună) şi de insuficienţă tiroidiană.

Cifră

În Europa, în jur de 14 milioane de oameni suferă de fibromialgie.

Citeşte şi: Ce nu trebuie să-ţi lipsească din dietă dacă ai fibromialgie

Când trebuie să mergi la medic

Oboseala prelungită, fără un motiv aparent, trebuie investigată din punct de vedere medical. Consultul medical se impune dacă odihna nu aduce nicio ameliorare în ceea ce priveşte slăbiciunea organismului. Totodată, mergi la doctor dacă, în afară de epuizare, mai ai şi simptome precum: dureri în piept, de cap, crampe musculare, palpitaţii, transpiraţie, tulburări de somn, vertij, probleme de concentrare, tulburări de memorie şi pierderea încrederii în forţele proprii.

Este indicat să mergi la medic dacă oboseala te împiedică să îţi duci la bun sfârşit sarcinile zilnice, dacă metodele folosite până acum contra oboselii sunt ineficiente şi dacă extenuarea s-a instalat brusc. Nu există un test medical anume, dar doctorul va recomanda o serie de analize ce ar putea releva existenţa unui dezechilibru sau a unei boli care se află la originea oboselii. De asemenea, medicul ţine cont şi de anumite aspecte: contextul apariţiei acesteia, durata, intensitatea şi simptomele asociate.

Primele analizele recomandate de doctor sunt cele de sânge: hemoleucograma completă, probele inflamatoare (VSH, proteina C reactivă), glicemia, creatinina, sideremia, hormonii tiroidieni (TSH, T4), transaminazele, teste pentru hepatite (B, C) şi HIV, precum şi markerii tumorali. În funcţie de suspiciuni, se completează cu radiografia pulmonară, electrocardiograma şi probele de urină.

Testează-ţi cunoştinţele!

1. Oboseala este întotdeauna semnul unei probleme medicale serioase.
2. Femeile au un risc mai mare de a suferi de oboseală.
3. Artrita, cancerul şi hipotiroidia pot cauza oboseală.
4. Doliul, depresia şi anxietatea pot duce la apariţia sindromului de oboseală cronică.
5. Mişcarea moderată este de ajutor contra oboselii.

Răspunsuri: 1-Fals; 2-Adevărat; 3- Adevărat; 4- Adevărat; 5- Adevărat.

Sfatul specialistului

Dr. Alexandru Grigore, medic medicină generală, Clinica MC Gral, Ploieşti

Oboseala este o stare caracterizată prin scăderea nivelului de energie şi prin slăbiciune generală, în urma realizării unor activităţi cotidiene. De obicei, are un caracter tranzitor, dispărând după o perioadă de odihnă. Această stare se poate asocia cu următoarele semne şi simptome clinice: tulburări de memorie, dureri musculare, cefalee, somnolenţă, ameţeală, halucinaţii, tulburări de vedere, de coordonare motorie sau de dispoziţie (iritabilitate, tristeţe etc.) şi scăderea motivaţiei.

Apariţia manifestărilor enumerate anterior şi persistenţa oboselii constituie o indicaţie pentru prezentarea la medic. În urma consultului vor fi recomandate o serie de investigaţii clinice şi paraclinice, care vor evidenţia dacă a apărut o afecţiune (anemie, diabet zaharat, hipotiroidie, depresie etc) care are inclusă acestă stare în tabloul clinic specific.