Adolescentul tău priveşte în gol, suspină, slăbeşte văzând cu ochii şi nu se mai arată interesat nici de şcoală, nici de activităţile preferate? E posibil să sufere de prima lui decepţie în dragoste. Nu te panica, dar nici nu ignora situaţia. Poţi să-i arăţi calea ca să iasă din impas.

Adolescentul rănit în sentimentele lui de îndrăgostit este total absorbit de nefericirea lui. O trăieşte cu violenţă şi pasiune, ceea ce e normal, la vârsta lui. Pentru el, decepţia în dragoste este o adevărată dramă: are impresia că a pierdut totul, că niciodată nu va mai iubi pe cineva, că viaţa nu mai are sens. Chiar dacă pe tine episodul te face să zâmbeşti, poate cu nostalgie, pentru copilul tău este chiar „sfârşitul lumii“. Nu-i minimaliza tristeţea!

Băieţii se închid în ei, fetele se exteriorizează

Spre deosebire de băieţi, care încearcă să-şi ascundă durerea sub un aer indiferent, fetele şi-o exteriorizează sub diferite forme: au des accese de plâns, se confesează celei mai bune prietene sau jurnalului intim, scriu poezii. De asemenea, la fete, suferinţa psihică se poate manifesta şi prin reacţii fizice – dureri de stomac sau de cap, lipsa poftei de mâncare etc.

Pe adolescenţii de sex masculin, nefericirea îi poate face mai agresivi: se bat cu colegii de clasă, intră în „găşti“ dubioase sau se lansează în aventuri amoroase în serie, „colecţionând“ cucerire după cucerire.

Înţelege-i suferinţa

Nu-ţi lăsa copilul să iasă singur din situaţiile de acest tip, dar nici nu-l cicăli cu sfaturile tale. Arată-i că-i înţelegi suferinţa şi că eşti alături de el, gata să-l asculţi atunci când are nevoie să-şi exprime emoţiile. Acceptă-i furia, lacrimile, trece-i cu vederea rezultatele mai slabe la învăţătură, ba chiar micile obrăznicii. Fă-i mici plăceri „consolatoare“: prepară-i mâncărurile sau deserturile preferate, lasă-l să-şi invite prietenii acasă sau să se ducă să doarmă la cel mai bun prieten, roagă-i fraţii să-l distragă, prin diferite activităţi, de la gândurile negre.

Dacă durează, e grav

În mod normal, prima tristeţe din dragoste nu durează mai mult de o lună sau două. Mai întâi, adolescentul neagă realitatea, apoi cade într-un soi de „doliu“ a primei lui relaţii sentimentale eşuate. Apoi, începe din nou să tatoneze, în căutarea viitoarei relaţii. Când însă faza depresivă durează prea mult, când cheful de viaţă nu revine, e semn că e timpul să apelezi la un specialist.