Pentru a evita întârzierea diagnosticării infecţiei cu COVID-19, premierul Ludovc Orban a anunţat la radioul public că, astăzi, 9 aprilie, s-au înregistrat 4.599 de teste, cele mai multe de când a început epidemia, şi că, până luni, 13 aprilie, numărul va creşte la 5.000 pe zi.

Obiectivul acesta poate fi atins, a dat de înţeles premierul în declaraţiile făcute la Radio România Actualităţi, subliniind că, mărind numărul de teste efectuate, nu vor mai exista întârzieri în diagnosticare, iar diagnosticarea se va face în maximum 24 de ore din momentul solicitării. Cu alte cuvinte, luând asemenea măsuri, posibilii infectaţi vor fi detectaţi mai repede şi trataţi.

“În ceea ce priveşte capacitatea de testare, de diagnosticare, a crescut constant această capacitate. La ora actuală putem procesa peste 4.000 de teste zilnic, iar obiectivul nostru este să depăşim până luni 5.000 de teste zilnice, astfel încât să nu mai existe întârzieri de diagnosticare şi diagnosticarea să se poată face pe un termen de maximum 24 de ore din momentul solicitării, a afirmat premierul.

Perioada penuriei de echipamente medicale, depăşită

În ceea ce priveşte lupta pe plan mondial pentru achiziţia de materiale şi echipamente medicale specifice, Ludovic Orban a afirmat că, în acest moment, nu se mai poate pune problema penuriei de echipamente: “Am avut o perioadă, în care am avut o penurie de materiale şi echipamente. Această perioadă, din punctul meu de vedere, este depăşită. Atât preşedintele României, cât şi eu, personal, ca premier, cât şi colegii mei din guvern, cât şi toţi cei care au fost implicaţi în derularea acestor proceduri, pentru a asigura materialele, echipamentele, substanţele, medicamentele necesare, au fost implicate la maximum şi iată că începem să fim relativ bine din acest punct de vedere”.

Premierul a oferit asigurări că, “în ultimele zile au intrat în ţară aproximativ 4 milioane de măşti FPP2 şi FPP3, care sunt esenţiale pentru personalul din spitale, din zona de ambulanţe, de UPU”, şi că toate acestea sunt în curs de distribuire, urmând să protejeze personalul medical sau nemedical din spitale, care interacţionează direct cu cei care sunt bolnavi sau cu ceilalţi pacienţi care ar putea fi bolnavi.