«Cât de grav este dacă încep să uit?
Există lucruri pe care vrei să nu ţi le mai aminteşti şi, cu toate acestea, nu reuşeşti să ţi le ştergi din memorie. Ele fac parte din categoria experienţelor neplăcute, pe care creierul nu ne permite să le pierdem.
Aşa se asigură că nu vom repeta greşelile. Mai sunt şi informaţii pe care le-ai reţinut cândva, dar care se estompează. Explicaţia neurologilor este că tot ce nu folosim şi nici nu repetăm ajunge să se piardă. Uiţi lucruri pe care le repeţi zilnic şi care ar trebui să-ţi fie proaspete în memorie? Atunci ai o problemă!
Insomniile sunt o cauză
Odată cu înaintarea în vârstă, uităm tot mai des. Specialiştii spun că o cauză ar fi lipsa somnului, deoarece, pe măsură ce îmbătrânim, dormim mai puţin.
De aceea, creierul nostru nu se mai odihneşte suficient, iar surmenarea duce la uitarea unor detalii sau acţiuni recente. Acest lucru nu este neapărat îngrijorător, pentru că se poate remedia dacă ne odihnim.
Atenţie la depresie!
Dispariţia partenerului, singurătatea, bolile cronice şi traiul sedentar sunt factori care contribuie la apariţia depresiei la vârstnici. Iar depresia te poate face să uiţi. De aceea, când pierderile de memorie sunt însoţite de o stare de apatie şi de lipsa chefului de viaţă, înseamnă că trebuie să iei măsuri pentru ca depresia să nu se accentueze.
Sunt utile în acest sens exerciţiile fizice uşoare, ca mersul pe jos sau o gimnastică aerobică ce presupune mişcarea braţelor şi aplecări ale trunchiului pentru 10 minute, în fiecare dimineaţă. Fiindcă relaxează şi pot induce somnul, uleiurile volatile şi masajul cu loţiuni pe bază de uleiuri aromate pot ajuta la diminuarea simptomelor depresiei.
Este bine să ştii că uitarea cauzată de anxietate şi de depresie este reversibilă. Deci, dacă tratezi tulburările afective, recuperezi şi amintirile.
Când uitarea este semn de boală?
Dacă nu-ţi mai aminteşti o anumită experienţă în totalitate, dacă lucruri elementare, precum citirea ceasului sau condusul maşinii, îţi sunt dintr-o dată imposibile, atunci poate fi vorba despre afecţiuni mai grave, de exemplu boli ale glandei tiroide (hipertiroidia sau hipotiroidia), demenţa dată de infarct sau maladia Alzheimer.
Poate fi vorba de aceste boli şi dacă nu mai ai memoria unor evenimente recente sau nu-ţi aminteşti deloc anumite persoane. Cea mai gravă este boala Alzheimer, care constă în deteriorarea unor porţiuni ale creierului, ce controlează memoria, inteligenţa, capacitatea de judecată, limbajul şi comportamentul.
Această maladie este motivul celor mai frecvente cazuri de demenţă la persoanele în vârstă. Totuşi, diagnosticul se pune abia după ce sunt excluse alte suspiciuni de boală, precum depresia şi boli ale tiroidei.
Antrenează-ţi memoria!
Cercetările arată că până şi cele mai neînsemnate activităţi care îţi solicită creierul îmbunătăţesc şi funcţiile memoriei. Dacă citeşti cărţi, dacă dezlegi integrame, joci cărţi sau alte jocuri, îţi îmbunătăţeşti activitatea creierului şi îţi menţii ascuţimea minţii. Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă îţi păstrezi viu interesul pentru lucruri noi.
