Care sunt problemele vârstnicilor din România

Acelaşi raport relevă topul celor 5 probleme ale vârstnicilor din România: situaţia financiară, problemele de sănătate, dependenţa de ceilalţi, sentimentul de inutilitate şi de singurătate, precum şi lipsa unui interlocutor. În contextul îmbătrânirii populaţiei şi ca răspuns la problematica izolării sociale, Fundaţia Principesa Margareta a României anunţă înfiinţarea Asociaţiei Niciodată Singur – prietenii vârstnicilor ca organizaţie independentă, dedicată sprijinirii vârstnicilor singuri, bazată pe voluntariat.

Îmbătrânirea populaţiei, problemă a Europei

Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen în creştere care afectează nu numai România, ci întreaga Europă. Conform Institutului Naţional de Statistică, 3.247.744 de persoane din populaţia totală a României au vârsta de peste 65 ani.

În plus, ţara noastră se confruntă cu emigrarea tinerilor, maladiile moderne, insuficienţa resurselor umane şi financiare specializate, precum şi lipsa unui sistem integrat de suprijin. Toate acestea fac ca foarte mulţi vârstnici să trăiască singuri, lipsiţi de contact social.

Pentru a cerceta dimensiunea şi problematica izolării sociale, Fundaţia Principesa Margareta a României a comandat un studiu naţional axat pe izolarea socială a vârstnicilor, una dintre principalele provocări ale acestei categorii de populaţie.

Batrâneţea este asociată, în general, cu o stare precară a sănătăţii, dar şi cu o viaţă mai puţin activă din punct de vedere social şi profesional, fapt ce aduce cu sine sentimentul de inutilitate sau respingere socială.

Persoanele vârstnice asociază singuratatea cu lipsa celor dragi, locuitul singur, lipsa unui interlocutor, sau lipsa unui ajutor practic. Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor, iar persoanele vârstnice din mediul urban sunt semnificativ mai afectate de singurătate.

„În România de astăzi, vârstnicii se confruntă nu doar cu boala şi venturile scăzute, ci şi cu dureroasa indiferenţă a semenilor, dublată de lipsa unor servicii sociale eficiente adaptate lor”, a declarat Mugurel Mărgarit Enescu – Director Executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României.

Principala problemă cu care se confruntă vârstnicii din România este situaţia financiară (mai mult de jumătate din respondenţi), urmată de problemele de sănătate, dependenţa de ceilalţi, lipsa utilităţii, iar pe locul 5 în topul problemelor este singurătatea.

Persoanele vârstnice asociază singuratatea cu lipsa celor dragi, locuitul singur, lipsa unui interlocutor, sau lipsa unui ajutor practic. Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor.

Persoanele care locuiesc în mediul urban sunt semnificativ mai afectate de singurătate. Cu cât înaintează în vârstă, cu atât mai apăsător devine sentimentul de singurătate. Distanţa mare şi starea de sănăntate sunt motivele principale pentru care vârstnicii nu reuşesc să se vadă mai des cu persoanele cu care păstrează totuşi contactul.

Daca ar putea îmbunătăţi un singur lucru din viata lor, 3 din 10 respondenţi ar alege comuniunea/comunicarea cu semenii.

Vârstnicii care fac parte din familii extinse duc o viaţa activă prin prisma activităţilor pe care le desfăşoară pentru a ajuta familia şi au în continuare sentimentul utilităţii. Îşi extrag forţa şi energia din aprecierea pe care o primesc din partea celorlaţi.

Vârstinicii intelectuali rămân activi prin intermediul cărţilor şi a evenimentelor în care se implică, precum activităţile de voluntariat sau proiectele desfăşurate în comunitate.

În cazul vârstnicilor instituţionalizaţi, viaţa activă este restricţionată, activităţile pe care le pot întreprinde sunt în strânsă legatură cu posibilităţile oferite de către instituţia în care sunt rezidenţi.