Sfaturi pentru a preveni naşterea prematură

Statisticile realizate anul trecut la nivel naţional arată că 1 din 10 copii se naşte prematur şi are nevoie de îngrijire specială încă din prima oră de viaţă. Mai mult, în România, prematuritatea este cauză importantă de mortalitate neonatală.

Naşterea înaintea celei de-a 37-a săptămâni de sarcină este considerată prematură. Cu toate acestea, medicii susţin că cei mai mulţi copii care se nasc după a 32-a săptămână de sarcină au şanse mari de a supravieţui şi de a creşte sănătoşi. Copiii veniţi pe lume înainte de termen pot avea probleme de sănătate (respiratorii, oftalmologice, cardiovasculare), fiind nevoie de monitorizare atentă. Infecţiile vaginale, printre cauze Naşterea prematură poate fi spontană sau cu indicaţie (când există probleme de sănătate ale mamei sau ale fătului). Printre cele mai întâlnite cauze care cresc riscul de naştere prematură se numără stresul matern sau cel fetal, întinderea excesivă a muşchiului uterin (poate apărea în urma sarcinilor multiple, dar şi a cantităţii mari de lichid amniotic pe parcursul acestora) şi colul uterin deschis.

„Dezlipirea de placentă, infecţiile locale (cu mycoplasma, ureaplasma, streptococ de grup B, E.coli) şi ruptura prematură a membranelor mai pot favoriza naşterea prematură“, explică dr. Horaţiu Paul Deutsch, medic specialist obstetrică-ginecologie de la Spitalul European Polisano, Sibiu.

Recunoaşterea imediată a semnelor care arată declanşarea naşterii premature poate ajuta la prevenirea acesteia, dar şi a complicaţiilor ei. Printre acestea se numără contracţiile uterine (asemănătoare crampelor abdominale şi care depăşesc numărul de 5-7 pe oră), durerile din zona spatelui, scurgerile vaginale apoase sau chiar sângerările.

Pot să apară şi nevoia de a urina des, senzaţia de presiune în zona pelvină, vărsături şi diaree. La apariţia acestor semne, gravid trebuie să îşi anunţe cât mai repede medicul, care stabileşte dacă e vorba de un travaliu fals sau dacă este cazul de internare.

Măsurile la care recurge medicul pentru a preveni (mai bine spus pentru a reduce riscul) naşterea prematură ţin de combaterea factorilor de risc care pot duce la apariţia acesteia. Mai exact, se tratează infecţiile, se administrează medicaţie tocolitică (ce provoacă relaxarea uterină şi împiedică apariţia contracţiilor), dar şi de antispastice şi hormonale.

Se recomandă viioarei mame repausul fizic şi hidratarea corespunzătoare. Medicul ia şi măsuri în ceea ce priveşte încercarea de a reduce morbiditatea unui nou-născut prematur: se apelează la medicaţia steroidiană pentru a accelera maturizarea pulmonară. În plus, se indică şi administrarea de sulfat de magneziu, tratament care oferă un grad de neuroprotecţie în cazul feţilor prematuri.

Ştiai că…

… există 3 clasificări în ceea ce priveşte gradul de prematuritate? Acestea sunt: extremă (pentru bebeluşii născuţi înainte de 28 de săptămâni), mare (cei născuţi între 28 şi 32 de săptămâni) şi moderată (naşterile între 32 şi 37 de săptămâni).

INFO: Fumatul, intervalul scăzut dintre sarcini (mai mic de 18 luni) şi colul scurt pot creşte riscul de naştere prematură.

A fost lansată linia gratuită „Alo, Prematuritate“ - 0800 390 678 - număr de telefon pentru sarcinile aflate la risc şi familiile cu prematuri.

Prin intermediul proiectului, părinţii pot intra în dialog săptămânal, de luni până vineri, cu specialiştii „Alo, Prematuritate“ pentru a discuta direct cu un doctor ginecolog, un doctor neonatolog, un jurist, un psiholog sau alt părinte care trece prin aceeaşi situaţie.