La ce riscuri sunt supuşi copiii născuţi prin cezariană

Ei au şi un risc mai mare de obezitate, potrivit profesorului Yvan Vendeplas, şef la serviciul general de la Clinicii de copii din cadrul Spitalului universitar al UZ (Free University) din Bruxelles, potrivit Agerpres.

Naşterea, alimentaţia bebeluşului şi eventuala recurgere, în primele luni de viaţă, la antibiotice, au o mare importanţă în dezvoltarea unui sistem imunitar optim, arată în acest sens UZ.

Aceşti factori influenţează puternic felul în care se construieşte flora intestinală a bebeluşului încă din primele clipe ale vieţii. Primele bacterii care se instalează în intestinele sale îi vor determina întreg sistemul imunitar „pentru tot restul vieţii“.

Naşterea naturală, recomandată de către medici

Specialiştii recomandă mamelor să opteze pentru naşterea naturală şi alăptare şi să limiteze administrarea de antibiotice la copii când sunt foarte mici, afirmă profesorul Yvan Vandeplas.

În timpul naşterii naturale, copilul primeşte un întreg evantai de bacterii care nu se transmit la o cezariană, precizează el. Laptele matern conţine şi el bacterii bune (probiotice), precum şi prebiotice, fibre care stimulează creşterea sau activitatea bacteriilor sistemului digestiv.

Naşterea naturală şi laptele matern contribuie, prin urmare, la asigurarea la copil a unei flore intestinale optimale de început, crucială pentru sistemul său imunitar, în timp ce un exces de antibiotice are un efect nefast.

În ceea ce priveşte alimentaţia, în prezent se adaugă probiotice şi/sau prebiotice în multe tipuri de lapte pentru bebeluşi, lucru care nu se întâmpla înainte, spune Yvan Vendenplas. Astfel studiile de evaluare pe termen lung a laptelui matern şi a celui industrial s-au desfăşurat numai pe persoane care nu au cunoscut aceste evoluţii.

Rolul probioticelor în alimentaţia bebeluşilor

Specialiştii în medicină se ocupă tot mai mult de rolul acestor elemente şi de importanţa florei intestinale, iar în prezent au loc transplanturi de microbiotă fecală la unii pacienţi. Şi industria îşi aduce o contribuţie tot mai consistentă în acest sens, cu o eficienţă variabilă.

„Dezvoltarea are loc în mod sălbatic şi le-aş recomanda adulţilor care vor să ia probiotice prin suplimente alimentare să recurgă la produse pentru care există studii clinice. Consider că 80% din probioticele de pe piaţă sunt fără valoare“, a mai spus Vandenplas.

Ştiinţa trebuie să se ocupe mai mult în viitor de diferitele tulpini de probiotice şi de specificul lor, precum şi de efectele combinaţiilor, a adăugat el.