Factori care influenţează negativ dezvoltarea intrauterină

Pentru că fiecare viitoare mamă îşi doreşte să aibă o sarcină fără probleme, am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, despre cei mai importanţi factori care pot influenţa negativ dezvoltarea intrauterină.

Riscurile din timpul sarcinei

Principalii factori interni ce influenţează dezvoltarea intrauterină sunt malformaţiile şi tumorile uterine, bazinul prea strâmt, tulburările hormonale ale viitoarelor mame, administrarea de hormoni în cantitate crescută, scăderea aportului de oxigen necesar embrionului (din cauza unor afecţiuni cronice ale mamei, cum sunt cele respiratorii, cardiovasculare, afecţiuni ale placentei), administrarea de medicamente, infecţiile virale cu rubeola, HIV, CMV (citomegalovirus), infecţiile streptococice, stafilococice, sifilis, TBC, toxoplasma.

Din aceeaşi categorie, a factorilor interni ce afectează negativ dezvoltarea intrauterină, a continuat dr. Vythoulkas, se disting şi cei care ţin de tulburările de nutriţie ale gravidei, de vârsta prea mică (sub 16 ani) sau prea înaintată a mamei, dar şi de statura acesteia, precum şi expunerea mamei la radiaţii chimice.

Dezvoltarea fătului şi factorii genetici

Dezvoltarea fătului este influenţată şi de factori genetici, dar şi de factorii externi, precum clima şi zona geografică.

Nutriţia este principalul factor non-genetic ce influenţează dezvoltarea intrauterină a copilului.

Este important ca fiecare viitoare mamă să ştie că nutrienţii de care are atât de multă nevoie bebeluşul depind în mare măsură de alimentaţia echilibrată pe care aceasta o va adopta în timpul sarcinii, precum şi de corectarea eventualelor deficite de minerale şi oligoelemente, prin administrarea unor suplimente de vitamine şi minerale.

Un nivel corespunzător de zinc, calciu şi magneziu contribuie la ducerea unei sarcini la termen. Acidul folic şi fierul sunt importante pentru prevenirea defectelor de tub neural şi anemiei, vitamina C reduce riscul de naştere prematură.

O nutriţie deficitară influenţează şi dezvoltarea creierului, astfel că subnutriţia are efecte pe termen lung, îngreunând procesul de memorare al copilului sau chiar poate determina tulburări de comportament ale acestuia.

În sarcină, organismul mamei este mult mai solicitatat, sistemul imunitar este mai scăzut, a continuat dr. Vythoulkas, iar gravida este mai predispusă infecţiilor.

Afecţiunile aparatului genital

Bolile cu transmitere sexuală, candidozele, herpesul, rubeola sunt doar câteva dintre infecţiile ce pot influenţa dezvoltarea intrauterină. Rubeola, în primele patru luni de sarcină, poate afecta vederea şi auzul copilului, infecţiile cu transmitere sexuală pot afecta sănătatea copilului atât în timpul vieţii intrauterine, cât şi după naştere.

Infecţia cu hepatita de tip B se transmite şi copilului, iar varicela este periculoasă atât pentru mama, cât şi pentru făt, care va dezvolta varicelă congenitală ş imalformaţii congenitale.

Infecţia cu CMV poate provoca probleme mari de sănătate fătului (hepatită, surditate, microcefalie).

Tensiunea arterială şi diabetul sunt două afecţiuni ce au nevoie de o monitorizare specială în sarcină, valorile mari ale acestora determinând anumite riscuri.

Valorile mari ale tensiunii determină o scădere a fluxului de sânge la nivelul placentei şi implicit a scăderii de oxigen şi nutrienţi la nivelul fătului. Astfel, ritmul de creştere al acestuia va fi încetinit, iar la naştere poate avea o greutate mai mică.

Diabetul de sarcină sau gestaţional este acea formă a bolii ce apare doar în timpul sarcinii. Nu reprezintă un motiv de îngrijorare atât timp cât este depistat şi monitorizat din timp.

Complicaţiile acestei boli sunt reprezentate de riscul de a pierde sarcina sau apariţia unor malformaţii congenitale.

Un alt factor ce poate avea consecinţe grave asupra fătului este consumul de alcool şi tutun. Printre principalele riscuri se numără dezvoltarea întârziată a fătului, avortul spontan, naşterea prematură sau întârziată.