Infecţia cu rotavirus. Ce trebuie să ştie părinţii

1 shutterstock 1427275766 jpg jpeg

Infecţia cu rotavirus provoacă inflamaţia stomacului şi a intestinelor. Sunt afectaţi mai ales copiii mici, dar şi cei mai mari sau adulţii se pot îmbolnăvi. Din cauza complicaţiilor pe care le dă, este important să ştii mai multe despre modul în care se manifestă.

Rotavirusul este un virus cu contagios, care se transmite pe cale digestivă, când copilul duce la gură mâinile, după ce atinge obiecte sau suprafeţe contaminate sau consumă alimente infectate.

Aproape toţi copiii sunt infectaţi cel puţin o dată cu rotavirus până la vârsta de 5 ani. Rata cea mai crescută a gastroenteritei cu rotavirus apare la copiii cu vârste între 4 luni şi 3 ani. La sugarii mai micide 3 luni sunt mai puţine cazuri şi boala poate fi asimptomatică.

Este cauza cea mai comună pentru gastroenterită severă şi este de vină pentru aproximativ 2 milioane de spitalizări şi peste 450.000 de decese în fiecare an,  la copiii mai mici de 5 ani.

Simptomele sunt digestive şi respiratorii

Manifestările apar la 2-3 zile de la expunerea la virus, dar perioada în care copilul este contagios pentru cei din jur este cu 2-3 zile înainte de apariţia simptomelor şi 3 zile după vindecare.

Copiii infectaţi pot avea diaree apoasă severă, vărsături, febră şi durere abdominală. Vărsăturile şi diareea apoasă pot dura 3 până la 8 zile. Alte simptome pot fi pierderea apetitului şi deshidratarea, ccea din urmă fiind foarte periculoasă în cazul sugarilor şi copiilor mici. Manifestări de de tip respirator, ca rinoreea şi tusea, apar la 20-50% dintre copiii infectaţi.

Diagnosticul se pune pe baza simptomelor, a examenului fizic şi a testului de depistare rapidă a virusului în probe prelevate din scaunul copilului. Tulpinile de rotavirus pot fi descoperite prin teste speciale, dar acestea nu sunt efectuate de rutină.

Vaccinul este o metodă sigură de prevenţie

Pentru că există mai multe tipuri de rotavirus, copiii, chiar şi cei vaccinaţi, se pot infecta şi îmbolnăvi de mai multe ori. Nici infectarea naturală, nici vaccinarea nu ofera imunitate completă faţă de infecţiile viitoare. Copiii care nu sunt vaccinaţi au simptome mai severe la prima contaminare, care scad în intensitate la infecţiile ulterioare. Copiii vaccinaţi au un risc minim să facă bola în urma infecţiei cu rotavirus, de aceea, vaccinarea este considerată singura modalitate eficientă de protecţie. Există 2 tipuri de vaccin, ambele la fel de eficiente, care se administrează oral, în 2 sau 3 doze, în funcţie de producător, începând de la vârsta de 2 luni.

Infecţia cu rotavirus este mai frecventă la copii iarna şi primavara, din decembrie până în mai.

Atenţie la aceste semne!

Mergi la medic dacă cel mic prezintă următoarele semne sau simptome:  urinare redusă, uscarea gâtului şi a gurii, ameţeală când se ridică din pat, plâns fără lacrimi sau dacă pare letragic. De asemenea, grăbeşte-te la specialist dacă are diaree de mai bine de 24 de ore, prezintă episoade frecvente de vărsături, scaune negre sau cu sânge, are febră 39 de grade Celsius sau mai mare.

Cât trăieşte rotavirus pe suprafeţe?

Potrivit unor studii realizate în laborator, la temperatura camerei s-a demonstrat că rotavirusul trăieşte până la 25 de zile pe salata verde, până la 12 ore în sucurile neacidulate de fructe, 10 zile pe suprafeţele de aluminiu şi, dacă temperatura este sub 4°C, până la 60 zile pe majoritatea suprafeţelor.