Obiceiuri care fac rău danturii copiilor mici

Suptul suzetei ori a degetului

Până la vârsta de 2 ani, folosirea suzetei este considerată inofensivă pentru dantură. După aceea, este posibil să deformeze maxilarul şi să împingă în faţă sau în sus incisivii superiori. Şi suptul degetului pune presiune pe dinţi, chiar mai mult decât suzeta, întrucât influenţează creşterea spre interior a mandibulei. Iată ce avertizează Mihaela Dan, medic specialist ortodonţie:

„Copiii care dezvoltă unul dintre aceste obiceiuri vor avea un profil facial caracteristic, cu buza şi dinţii superiori mai proeminenţi, iar mandibula insuficient dezvoltată (mai în spate). Consultaţia la un medic specialist ortodont trebuie făcută cât mai devreme posibil, pentru găsirea unor metode de înlăturare a acestui obicei şi pentru corectarea efectelor acestuia cu ajutorul unui aparat ortodontic”.

Rosul unghiilor

Obiceiul roaderii dinţilor toceşte dinţii şi, mai mult decât atât, înlesneşte pătrunderea în gură a unor bacterii patogene. Roaderea creioanelor poate să producă o modificare a poziţiei unor dinţi şi rănirea gingiilor. Ambele sunt un mod de exprimare a stresului, prin urmare pot fi înlăturate dacă se reduce, pe cât mai mult posibil, presiunea emoţională asupra copilului.

Scrâşnirea dinţilor

Bruxismul, termenul medical care denumeşte scrâşnirea dinţilor, este un alt semn al stresului la care este expus copilul care poate crea probleme dentare. Apare frecvent la copiii mici, mai ales noaptea. Printre urmările lui se numără tocirea smalţului dentar. Alături de stomatolog sau de specialistul ortodont, părinţii pot ajuta copilul să renunţe la acest obicei, să reducă şi să înlăture efectele negative ale acestora. La fel de important este şi controlul stomatologic periodic. Ar trebui să aibă loc o dată la şase luni. Dacă medicul observă un risc mai mare de carii dentare, poate recomanda vizite mai frecvente.

Respiraţia pe gură

Când cel mic este răcit sau are nasul înfundat, mai ales în timpul somnului, se întâmplă să respire pe gură. Atunci cavitatea bucală se usucă, iar dinţii nu mai sunt protejaţi de salivă. Din această cauză creşte riscul de carii. Mai mult, oxigenarea deficitară a corpului are efecte negative şi asupra capacităţii de concentrare, a atenţiei şi memoriei, putând duce şi la deformarea maxilarelor, la împingerea dinţilor în faţă, din cauza presiunii exercitate de obraji.

Vorbirea peltică

Oricât de simptic ar părea un copil care vorbeşte peltic, vorbirea cu limba între dinţi nu este un obicei sănătos.

„Vorbirea cu interpunerea limbii poate produce apariţia unui spaţiu între incisivii superiori şi cei inferiori. Limba va intra şi în repaus în spaţiul vertical dintre dinţi, apărând astfel un cerc vicios. Pentru a înlătura această problemă şi efectele ei, va fi necesară cooperarea între logoped şi medicul ortodont”, recomandă medicul Mihaela Dan, specialist ortodonţie.