Cum se manifestă COVID-19 la copii

La nivel global, au fost raportate mai puţine cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la copii cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani, prin comparaţie cu cele depistate la adulţi. Deşi cei mici sunt mai puţin susceptibili de a dezvolta forme severe, şi ei sunt expuşi riscului de a face complicaţii ale COVID-19.

Cercetările privind pacienţii copii cu COVID-19 sunt încă limitate. Copiii sunt mai predispuşi să aibă febră, vărsături şi diaree. Cu toate acestea, simptomele lor au fost, în general, mai puţin severe şi nu au durat atât de mult ca la adulţii cu COVID-19. Mai mult, circa 20-30% dintre cei depistaţi ca purtători ai noului coronavirus au fost asimptomatici.

Tusea seacă, printre simptome

Perioada de incubaţie a noului tip de coronavirus pare să fie asemănătoare la copii şi adulţi. Este cuprinsă între 2 şi 14 zile, cu o medie de 6 zile. Contagiozitatea bolii depinde de încărcătura virală din secreţiile copilului infectat şi mai puţin de intensitatea simptomelor pe care le manifestă. Semnele de boală sunt asemănătoare infecţiilor respiratorii cum sunt gripa, faringita streptococică şi rinita alergică. Este vorba despre febră, dureri musculare, oboseală, dureri de cap şi în gât, tuse seacă, lipsa poftei de mâncare, congestie nazală, lipsa mirosului şi a gustului. În unele cazuri, pot apărea şi dureri abdominale, dificultăţi de respiraţie, diaree, vărsături. Copiii infectaţi cu SARS-CoV-2 pot prezenta multe dintre aceste simptome ori doar câteva. Unii le au fie numai pe cele care cuprind căile respiratorii superioare, fie pe cele gastrointestinale. Lipsa unor simptome specifice face dificilă stabilirea diagnosticului de COVID-19 exclusiv pe baza unui consult medical, motiv pentru care se impune testarea.

Ce complicaţii pot apărea

În ceea ce-i priveşte pe copiii infectaţi cu SARS-CoV-2, aceştia au un risc mai mic de face forme grave de boală, dar sunt mai expuşi complicaţiilor. Ei pot dezvolta insuficienţă respiratorie, miocardită, insuficienţă renală acută, dar şi sindrom inflamator multisistemic. Dintre toate, aceasta din urmă este o complicaţie rară, dar severă care s-a observat la copii cu COVID-19 la copii şi care îi face pe oamenii de ştiinţă să afirme că boala are forme severe diferite la copii. Sindromul inflamator multisistemic se manifestă prin inflamaţie, diaree însoţită de dureri abdominale, febră, vărsături şi un flux insuficient de sânge în tot corpul, de aceea, este necesar urgent consultul unui medic.

Factorii care cresc riscul de infectare

Încă sunt puţine date cu privire la bolile care ar putea creşte riscul copiilor de a face forme grave de COVID-19. Cele actuale sugerează că aceia cu afecţiuni genetice, neurologice, metabolice sau cu boli cardiace congenitale ar putea avea mai mult de suferit. Asemănător cu adulţii, copiii cu obezitate, diabet, astm sau boli pulmonare cronice trebuie să fie feriţi de o eventuală contractare a coronavirusului.

Cum se pot preveni infectarea sau o formă gravă

Până la eradicarea acestui virus, dacă se va întâmpla, boala pe care o dezvoltă precum şi formele sale severe pot fi prevenite prin spălarea mâinilor cât mai des posibil sau folosirea soluţiilor de dezinfectarea, în lipsa apei şi a săpunului, prin purtarea corectă a măştii de protecţie, în cazul copiilor cu vârste de peste 3 ani, şi prin respectarea distanţei de 2 paşi faţă de ceilalţi în spaţiile publice. În privinţa vaccinării, în ceea ce-i priveşte pe copiii cu vârste sub 17 ani, ei nu pot beneficia încă de un ser împotriva COVID-19, întrucât nu au fost finalizate studiile clinice pediatrice. Pfizer are în studiu un eşantion de circa 3.000 de copii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani şi intenţionează să înceapă studiile la copii cu vârste între 5 şi 11 ani în următoarele luni. Tot 3.000 de participanţi cu vârste între 12 şi 17 ani au fost înrolaţi pentru efectuarea studiilor clinice privind eficacitatea vaccinului anti-COVID-19 realizat de Moderna. Studiile se află în faza a doua din trei câte vor fi în total, iar voluntarii vor fi monitorizaţi pe o perioadă de 13 luni.

Sfatul specialistului

Dr. Valeria Herdea, medic primar de medicină generală, medicină de familie cu profil pediatrie, portalul medical Herdea.ro

Cele mai multe îmbolnăviri, conform cu experienţa de până acum, sunt forme fără manifestări clinice. Pacientul nu percepe modificarea stării lui de sănătate, este în stare generală bună. Acest tip denumit în limbaj medical „purtător sănătos‟ este cu atât mai periculos cu cât poate constitui un rezervor de boală pentru cei din jurul său. Formele uşoare spre medii au debut febril, prezintă tuse seacă, pot fi însoţite de dureri musculare şi oboseală. Cazurile uşoare rămân la domiciliu şi beneficiază de izolare 14 zile. Necesită doar tratament simptomatic. Carantinarea în situaţiile speciale rămâne condiţie de bază pentru recuperare. Respectarea regulilor de igienă personală, a locuinţei, odihna, alimentaţia corectă facilitează accelerarea procesului de vindecare.

Info

Numai 2,9% dintre copiii infectaţi cu SARS-CoV-2 sunt spitalizaţi, iar jumătate dintre cei din spitale au o formă uşoară a bolii.

Ştiai că…

… spre deosebire de adulţi, copiii au un risc de 2 ori mai mic de a se îmbolnăvi de COVID-19?