Eşti un părinte nervos şi sever? Copilul tău va avea de suferit!

Pentru această categorie de părinţi avem veşti mai puţin bune din partea oamenilor de ştiinţă, care spun că un astfel de comportament asupra copiilor le poate modifica personalitatea în sens negativ. Cercetătorii americani cred că dacă ridici tonul la copil, poţi avea multe şanse să te trezeşti într-o zi că şi el strigă la tine. În plus, copilul care aude la câteva minute „Nu face..!“, „Nu pune mâna…!“ şi alte interdicţii va rămâne cu frustrări pentru că nu e lăsat să facă lucrurile pe care îşi doreşte să le facă. În timp, va deveni agresiv. Această descoperire poate fi confirmată de mulţi părinţi care au copiii mari. Oamenii de ştiinţă consideră că oricând este nevoie de dovezi în acest sens. Explicaţiile ştiinţifice reprezintă paşi importanţi în înţelegerea legăturii complexe dintre gene şi mediul din casa în care este crescut copilul. Tonul ridicat, mai dureros ca o palmă Din studiile experţilor privind comportamentul membrilor din familiile moderne reiese că cei mici recunosc autoritatea părinţilor după tonalitatea ridicată şi apăsată a vocii. Unde se merge pe principiul că „bătaia e ruptă din rai“, lucrurile sunt şi mai grave. Şi se complică şi mai mult când unul din părinţi îi interzice prin strigăte copilului să facă anumite lucruri, iar celălalt e „pregătit“ să-l pedepsească, dacă cel mic apucă să-şi facă plăcerile. Experţii de la Univeristatea din Statul American Oregon şi din cadrul altor instituţii de prestigiu au colectat date din 10 ţări, provenite de la 361 de familii. În cercetarea amplă, specialiştii au urmărit comportamentul copiilor în vârstă de 9, 18 şi 27 de luni şi au descoperit că părinţii care au tendinţa să exagereze când cred că cei mici sunt neascultători şi merită pedepsiţi verbal ori, mai rău, fizic, sunt direct responsabili de formarea unui comportament agresiv la copii, mai târziu. Copiii ai căror părinţi s-au impus prin agresivitate verbală şi caracter intolerant s-au manifestat prin temperament dificil, anxietate şi irascibilitate, iar punctul culminant al agresivităţii s-a înregistrat la vârsta de 2 ani. Desigur, aceste manifestări nu s-au întâlnit la copiii de aceeaşi vârstă, cu părinţi îngăduitori şi care îşi ţin în frâu pornirile agresive la nervi. Şi genele sunt de vină... Cercetătorii americani spun că şi moştenirea genetică joacă un rol important în cazul copiilor cu risc de a suferi de afectivitate negativă, dar riscul ca cei mici să devină agresivi creşte progresiv dacă aceştia se dezvoltă într-un mediu stresant. „Studiile arată că cei expuşi constant la niveluri ridicate de afectivitate negativă, încă de la vârsta de 9 luni şi până la 27 de luni, întâmpină dificultăţi mari în procesul de reglare emoţională. Mai mult, în timp cei mici se confruntă cu probleme serioase de comportament atunci când merg la şcoală“, spune omul de ştiinţă american Shannon Lipscomb. Soluţia în această problemă vine tot de la experţi: „Părinţii trebuie să-şi exploateze capacitatea de autocontrol, să-şi stăpânească emoţiile negative şi să fie încrezători că pot reacţiona în cel mai potrivit mod, fără să-şi exteriorizeze nemulţumirile faţă de copil.

Fii un exemplu bun pentru cel mic, altfel acesta îţi va copia emoţiile agresive şi reacţiile neadecvate.