De ce este dificil de pus diagnosticul de autism?

1 2 jpg jpeg

Sunt situa┼úii ├«n care p─ârintele nu sesizeaz─â c─â este ceva ├«n neregul─â cu cel mic, mai ales dac─â este primul copil al familiei, sau speciali┼čtii cu care intr─â ├«n contact nu observ─â nici ei dificult─â┼úile copilului. De aceea, de multe ori copilul este diagnosticat abia la intrarea la gr─âdini┼ú─â sau chiar mai t├órziu, la ┼čcoal─â.

ÔÇ×Sunt ┼či cazuri ├«n care p─ârin┼úii sesizeaz─â c─â este ceva ├«n neregul─â, dar nu pot accepta aceast─â situa┼úie ┼či atunci, fie nu caut─â ajutor, fie neag─â ┼či ├«ncearc─â pe c├ót posibil s─â ascund─â ori s─â caute scuze pentru comportamentul copiluluiÔÇŁ, ne-a spus psihologul Daniela Gavankar, psiholog ┼či pre┼čedinta Asocia┼úiei pentru Interven┼úie Terapeutic─â ├«n Autism (AITA).

Specialistul ne-a mai povestit ┼či despre problemele pe care le ├«nt├ómpin─â p─ârin┼úii care sunt con┼čtien┼úi de problemele copilului ┼či care vor s─â cear─â ajutorul. Astfel, exist─â o serie de persoane din jur, care blocheaz─â demersurile p─ârin┼úilor, lini┼čtindu-i c─â totul este bine. Iat─â care sunt acestea:

- Uneori, persoane din familie sau prieteni care, f─âr─â a fi speciali┼čti, ├«i asigur─â pe p─ârin┼úi c─â totul este ├«n regul─â sau c─â totul este ├«n mintea mamei care este hiperprotectoare.

- Sunt cazuri ├«n care este posibil ca inclusiv medicul de familie s─â nu intuiasc─â toate aspectele bolii, pentru c─â la vizit─â copilul z├ómbe┼čte sau st─â ├«n bra┼úe la mama ┼či este s─ân─âtos fizic. Poate s─â observe numai un anumit comportament de tip autist care nu poate justifica diagnosticul. ├Än acest caz, pacientul va r─âm├óne sub observa┼úie ┼či este rechemat la control peste c├óteva luni, pierz├óndu-se luni bune de tratament.

Te-ar mai putea interesa: Ce metode sunt eficiente în recuperarea copiilor cu autism?

Daniela Gavankar ne-a spus ce semne trebuie să îndrume părintele spre un specialist. Acestea sunt:

- Nu r─âspunde ├«ntotdeauna la nume sau la solicit─ârile adultului ┼či pare c─â nu aude sau nu ├«n┼úelege ceea ce i se cere.

- Nu prive┼čte mereu acolo unde i se arat─â ┼či nu se uit─â la adult atunci c├ónd vrea un anumit lucru de la acesta.

- Chiar dac─â poate s─â fie bucuros de prezen┼úa altor copii, nu mereu va interac┼úiona cu ace┼čtia.

- De cele mai multe ori are obiceiul de a protesta în momentul în care i se cere ceva.

- Jocul lui este marcat de un caracter stereotip. Folose┼čte juc─âriile mereu ├«n acela┼či fel sau nu este atras de juc─ârii, ci de sticle goale, sfori, pungi.

- Nu va folosi obiectele ├«n scopul lor uzual. De exemplu, poate plimba sticle pe care le umple, apoi le gole┼čte.

- Copilul cu autism are anumite tulbur─âri senzoriale care se pot manifesta uneori prin nevoia de a atinge orice, dar sunt ┼či cazuri ├«n care refuz─â s─â intre ├«n contact cu anumite texturi, de a gusta anumite alimente.

- Este posibil s─â aib─â comportamente stereotipe: ├«n┼čir─â ┼či aliniaz─â obiecte, se ├«nv├órte┼čte, flutur─â m├óinile.

- Uneori, micu┼úul merge pe v├órfuri, mi┼čc─â ├«ntr-un mod bizar m├óinile sau chiar corpul.

- Poate avea probleme de alimenta┼úie sau/┼či de somn.

- Destul de des, copiii prezint─â ecolalie ÔÇô repet─â la nesf├ór┼čit sunete, cuvinte, reclame auzite la TV.

ÔÇ×Este foarte important ca, ├«n clipa ├«n care p─ârintele suspecteaz─â c─â dezvoltarea copilului este dificil─â sau atipic─â, s─â caute un specialist cu experien┼ú─â ├«n lucrul cu copiii mici pentru a afla c├ót mai cur├ónd cu ce se confrunt─â cel mic ┼či ce trebuie f─âcut. Terapia ├«nceput─â timpuriu ofer─â mari ┼čanse de ameliorareÔÇŁ, a ├«ncheiat psihologul Daniela Gavankar.