Cum recunoşti primele semne de autism şi la cine apelezi

Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înfiinţare, Asociaţia pentru Intervenţie Terapeutică în Autism (AITA) desfăşoară o amplă campanie de informare intitulată „Zece” şi aduce în discuţie aspecte importante legate de autism, de terapia copiilor, de abordarea părinţilor şi de depaşirea dificultăţilor. În cadrul acestei campanii, psihologul Daniela Gavankar, preşedinta Asociaţiei AITA, vorbeşte despre primele simptome ale autismului. „Când părintele suspectează ceva în neregulă cu dezvoltarea copilului lor, este recomandat să discute cu un specialist (medic psihiatrie pediatrică), cu experienţă în acest tip de tulburare de dezvoltare. Cu un diagnostic stabilit de timpuriu şi intervenţie începută înaintea împlinirii vârstei de 3 ani, copilul are cele mai bune şanse pentru o recuperare armonioasă”, a declarat psihologul. Ce semne ar trebuie să te alarmeze ca părinte Contact vizual slab – răspuns la nume rar sau deloc sau după multe insistenţe. Copilul nu se întoarce şi nu se uită la adultul care îl strigă pe nume. Comportamente repetitive îndelungate – tendinţa de a se izola şi de a repeta un comportament neadecvat (închide/deschide uşile, flutură mânuţele sau ţopăie, învârte roţile maşinuţelor). Abilităţi sociale deficitare (preferă să-şi petreacă timpul sau să se joace singur şi chiar dacă îi plac copiii nu ştie ce să facă împreună cu aceştia). Proteste îndelungate şi inexplicabile – dacă i se schimbă rutinele, drumul, dacă vin persoane noi în contact cu el, dacă trebuie să intre în cladiri noi. Cu toate eforturile depuse de părinţi, copilul nu poate fi liniştit decât foarte greu şi doar atunci când rutina este reluată. Opoziţie în activităţi sau chiar cerinţe simple – copilul ignoră chiar şi cele mai simple cerinţe venite din partea celorlalţi şi protestează vehement dacă adultul insistă. Absenţa limbajului sau întârzierea în dezvoltarea limbajului se observă la orice vârstă, copilul nedobândind la timp un vocabular suficient şi funcţional. Copilul poate învăţa cifrele sau literele (uneori în engleza), dar nu poate răspunde la o întrebare şi nici nu este interesat să-şi comunice nevoile şi preferinţele. Ecolalia – întâlnită atunci când repetă, imediat sau întârziat, ceea ce aude, fie cântecele sau cuvinte de pe tabletă, fie întrebările celor din jur. Dificultăţi de alimentaţie sau ale somnului se observă atunci când copilul devine din ce în ce mai selectiv alimentar sau nu acceptă mâncarea decât pasată ori nu se poate despărţi de biberon, iar în ceea ce priveşte somnul – nevoile lui de somn sunt foarte reduse putând avea perioade mai lungi sau mai scurte în noapte când nu doarme. Protest la iniţiativa celorlalţi de a-l introduce în activităţi (a se uita împreună pe o carte, a se juca cu o maşinuţă, cu o minge, cu un joc împreună etc). Nefolosirea jucăriilor în mod adecvat, lipsa interesului pentru jucării (fie jucăriile sunt ignorate, fie nu sunt folosite cu scopul lor adecvat (le învârte, le linge, le trânteşte etc). Ce trebuie să ştii despre autism Autismul este considerată una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei, o tulburare centrală în cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburărilor autismului/autiste sau de tulburări pervazive de dezvoltare. Ştiai că... ...autismul înregistrează o creştere alarmantă în toate mediile, în toată lumea? Apare mai des la băieţi decât la fete (proporţia fiind de 4 la 1), iar în Romania se estimează că sunt 30.000 de persoane cu această tulburare.

În Braşov, alături de asociaţiile existente, Asociaţia Copiii de cristal şi Asociaţia Rază de speranţă, a fost înfiinţată anul trecut Asociaţia Uite cum cresc, unde copiii diagnosticaţi cu autism pot face terapie.

„Principala metodă de intervenţie în centrul nostru se bazează pe principiile intervenţiei comportamentale, cunoscută ca ABA- Analiza aplicată a comportamentului. Este în prezent intervenţia cu cele mai multe rezultate validate ştiinţific, iar experienţa de 8 ani în acest domeniu mi-a demonstrat că o aplicare corectă a acestor principii poate genera progrese impresionante în viaţa copilului”, ne-a declarat Roxana Clinciu, psiholog-logoped şi preşedinte al asociaţiei.

Există mai mulţi factori care influenţează evoluţia unui copil:

- diagnosticul pe care îl stabileşte medicul psihiatru,

- vârsta la care începe intervenţia,

- implicarea familiei în procesul terapeutic,

- calitatea terapiei,

- experienţa şi implicarea specialiştilor ,

- adaptarea obiectivelor la nevoile copilului.

În Asociaţia Uite cum cresc, ABA este implementată în programe intensive de terapie, de cel puţin 2 ore zilnic, care urmăresc:

- dezvoltarea abilităţilor de imitare, a celor de relaţionare cu adulţii şi cu copiii,

- construirea abilităţior de comunicare,

- deprinderile care îl fac pe copil autonom: să se poată spăla singur pe mâini, să se îmbrace, să mănânce singur, să folosească toaleta,

- desensibilizarea la anumiţi stimuli din mediu, atunci când este cazul (obiecte pe care copilul nu le tolerează în jurul lui, alimente pe care nu le mănâncă, activităţi la care nu pot participa).

Logopedia este inclusă în programul tuturor copiilor. Obiectivele se stabilesc de comun acord cu familia, analizând nevoile copilului şi priorităţile familiei.

Sfatul specialistului

Roxana Clinciu, psiholog-logoped

ABA, aplicată corect, implică multă, multă joacă! Copiii învaţă atât de multe în timpul jocului, se construiesc relaţii afective, abilităţi sociale atât de necesare în viaţă. ABA presupune strucutură, organizare, rigoare, dar asta nu înseamnă să uităm că avem în faţă un copil, care are dreptul, înainte de toate, de a fi fericit. Putem aplica ABA la măsuţă, pe covor, la baie, pe stradă sau în autobuz, urmând toţi paşii învăţaţi.

Aceste investigaţii sunt utile, deoarece pot apărea alte tulburări asociate de care trebuie să se ţină cont şi care pot necesita intervenţii specifice.