Cum recunoşti oreionul

Vinovat pentru inflamarea glandelor salivare specifică oreionului este virusul paramixovirus. Odată contractat, acesta are o perioadă de incubaţie de până la 3 săptămâni, după care boala începe să se manifeste cu febră, dureri de urechi şi de gât. Poate părea o simplă răceală care se tratează cu antitermice, dar e indicat să te adresezi pediatrului pentru diagnostic precis şi tratament imediat ce observi o umflare ivită în spatele maxilarului. Durerea de urechi, printre primele semne Oreionul se deosebeşte de alte afecţiuni prin faptul că încă de la început febra moderată este însoţită nu numai de dureri de gât, ci şi de dureri de urechi. Este posibil să fie vorba despre această boală în cazul în care copilul se plânge de mai bine de o zi de durere în timpul mestecatului, la o ureche, apoi la ambele. Uneori, poate fi afectată doar o singură glandă, ceea ce face ca durerea să apară într-o singură parte. În prima zi, intensitatea durerii creşte în timp ce copilul mestecă, pentru că sunt apăsate glandele salivare. Apoi, zona dureroasă se umflă şi devine sensibilă, iar a doua zi, durerea este resimţită chiar şi când cel mic deschide gura, când vorbeşte, înghite sau bea sucuri acidulate. Copilul trebuie retras din colectivitate Din cauza inflamaţiei glandelor salivare, febra poate urca până la 39°C. Pe lângă acest simptom, durerile de cap, oboseala, lipsa poftei de mâncare se alătură suitei de manifestări ale oreionului. Acestea se ameliorează pe măsură ce boala regresează, la aproximativ 10 zile de la apariţia durerilor de urechi. Trebuie ştiut că timp de 7-10 zile de la primele semne de boală, copilul poate transmite virusul, deci este necesară retragerea lui din colectivitate, mai ales că are nevoie de odihnă, acasă. În ce constă tratamentul Dacă oreionul diferă mult faţă de celelalte boli contagioase ale copilăriei, în privinţa tratamentului nu sunt mari deosebiri. Fiind cauzat de un virus, nu se va trata cu antibiotic. Medicul pediatru îi va prescrie medicamente care scad febra şi intensitatea durerii. Şi compresele calde pot reduce disconfortul cauzat de inflamaţie. Dieta suferă schimbări, doar prin prisma faptului că îi este greu să înghită alimente solide sau băuturi acidulate. Ar ajuta să-i pasezi hrana şi să bea cu paiul.

...10% din copii nu sunt complet imuni la oreion după prima doză de vaccin ROR? De aceea, este nevoie şi de o a doua administrare.

Chiar dacă oreionul trece de la sine, tratarea lui sub îndrumarea unui medic este esenţială, pentru că, în unele cazuri, pot apărea complicaţii ca meningita (inflamarea învelişurilor creierului şi a măduvei spinării), encefalita (inflamarea creierului), orhita urliană (inflamaţie a testiculelor), ooforita (inflamarea ovarelor). Dacă boala apare în adolescenţă, la băieţi creşte riscul de inflamare a unuia dintre testicule, însoţită de durere, frisoane, greaţă, vărsături, dureri în zona abdomenului. Uneori, pot fi afectate ambele testicule şi există riscul sterilităţii, o complicaţie a acestei afecţiuni.

Vaccinul trivalent ROR previne nu doar formele grave de rujeolă şi rubeolă, ci şi de oreion. O primă doză se administrează între 12 şi 15 luni, iar a doua la 7 ani. În anumite situaţii, vaccinul poate fi făcut înainte de împlinirea unui an, de pildă când există o epidemie, când copilul urmează să fie dus într-o ţară cu risc crescut de îmbolnăvire. Dacă, din diverse motive, nu a fost vaccinat contra oreionului până la 7 ani, cele 2 doze de vaccin ROR se pot da la această vârstă, la distanţă de 1 an.

Aspirina este contraindicată în infecţiile virale, deci şi în oreion, deoarece poate cauza sindromul Reye manifestat prin hepatită fulminantă şi edem cerebral.