Care sunt cei mai periculoşi aditivi pentru cei mici

Toţi copiii pot fi afectaţi de aditivii alimentari. Schimbările de dispoziţie, crizele de plâns, ameţelile, tulburările de somn, de atenţie, de concentrare sunt toate semne că dieta celui mic este dezechilibrată şi abundă de alimente bogate în aditivi alimentari. Atenţie la îndulciori

În multe din preparatele dulci şi în iaurturile cu fructe din comerţ sunt adăugaţi înlocuitori ca aspartamul (E951), acesulfamul de potasiu (E950) sau glicerolul (E422). E

le dau un gust bun, dar au o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul şi un aport caloric ridicat. Din aceste motive, pot să declanşeze, în urma unui consum frecvent, alergii, migrene, boli de inimă, spasme musculare, diabet, depresie.

Primele semne ale excesului sunt ameţelile, durerile de cap, setea accentuată, greaţa, dificultăţile de memorare. Ele ar trebui să convingă părinţii că este nevoie să restricţioneze accesul copiilor la produse care conţin îndulcitori.

Aromele artificiale

Aditivi creaţi special pentru a copia gustul unor ingrediente naturale, aromele sunt incluse în alimentele procesate, în preparatele de fast-food şi în dulciurile rafinate.

Menţionarea lor pe etichetă ar trebui să atragă atenţia părinţilor că în spatele termenului „arome“ se ascund mai multe substanţe. De exemplu, pentru a se obţine gustul de căpşune, sunt combinate până la aproape 50 de substanţe chimice.

Alături de arome, se folosesc şi potenţiatori de aromă, tot pentru îmbunătăţirea gustului: glutamatul monosodic (E621), glutamatul monopotasic (E622), glutamatul de amoniu (E624). Aceştia stimulează apetitul, ceea ce poate duce, în timp, la obezitate şi risc de diabet.

În ultimii 30 de ani, utilizarea coloranţilor la nivel mondial a crescut cu 50%, fiind introduşi atât în compoziţia alimentelor procesate, cereale, dulciuri, jeleuri, prăjituri, bomboane, sucuri, cât şi în medicamente şi produse de îngrijire, ca pasta de dinţi pentru copii, pe care aceştia o pot înghiţi până la vârsta de 6 ani.

Coloranţii sunt derivaţi din substanţe petrochimice, iar pediatrii atrag atenţia că pot da copiilor hiperactivitate, reacţii alergice severe, tulburări de comportament, scădere a capacităţii de concentrare, astm, dureri de cap, greaţă, oboseală, nervozitate.

Ştiai că...

...unele îngheţate conţin caramel (E150), betanină (E162), care, în cantităţi mari, provoacă hiperactivitate şi probleme gastrointestinale, precum şi dioxid de titan (E171), cu potenţial cancerigen şi interzis în Germania din această cauză?

Pentru de a prelungi termenul de valabilitate, în scopul de a preveni oxidarea şi râncezirea rapidă, sunt incluşi conservanţi printre ingredientele alimentelor procesate (snacksuri, piureuri de fructe, pâine, gumă de mestecat, compoturi).

Printre cei mai periculoşi, mai ales pentru copii, sunt BHA şi BHT (butilhidroxianisol sau E320 şi butilhidroxitoluen ori E321), antioxidanţi sintetici cu potenţial cancerigen şi efecte negative asupra funcţiei ficatului şi rinichilor, benzoaţii (E211 şi E212) – care pot provoca alergii, bromaţii (E924) – care pot cauza diaree, sulfiţii (E222 şi E 223) – care dau dureri de cap, palpitaţii, alergii.

Studii recente ale Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului din România atenţionează asupra acidului malic (E296) din biscuiţi, nectaruri, jeleuri şi îngheţate, conservant pe care copiii n-au capacitatea de a-l metaboliza cu uşurinţă.

Aceleaşi produse conţin şi sorbat de potasiu (E202), care irită pielea, ochii, mucoasele, precum şi metasulfit de sodiu (E223), cu potenţial alergic, mai ales la astmatici. Doza zilnică acceptabilă este de până la 0,7 mg per kg de masă corporală.