De ce nu este bine să învăţăm bebeluşul cu mâncăruri sărate
Probabil de multe ori vă întrebaţi de ce se tot derulează obsesiv la televizor programe de sănătate care repetă: „pentru sănătatea dumneavoastră evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi”. Uneori, aceste sloganuri devin enervante şi supărătoare aidoma cadenţei unui disc de picup stricat. Însă ele au un rol deosebit de important şi eu aş adăuga: pentru sănătatea copiilor dumneavoastră evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi. Părinţii sunt răspunzători de sănătatea copiilor De ce? Pentru că suntem direct răspunzători de sănătatea copiilor noştri prin alimentaţia pe care le-o oferim şi de sănătatea lor în perioada de adult.
Studiile au demonstrat-o şi este din ce în ce mai evident că alimentaţia copilului, încă din prima zi de viaţa, nu reprezintă doar o necesitate de a asigura nevoile nutriţionale, ci poate afecta diferit sănătatea pe termen lung.
Nutriţia precoce poate influenţa sănătatea adultului pe termen lung şi poate avea efecte inclusiv asupra tensiunii arteriale.
Studiile observaţionale au demonstrat că sugarii alimentaţi la sân au risc scăzut de boli cardiovasculare, hipercolesterolemie, obezitatea, diabet zaharat tip 2 şi de hipertensiune arterială.
Unul dintre mecanismele care ar determina apariţia hipertensiunii arteriale la adulţii care nu au fost alăptaţi, este legată de cantitatea de sare inconstantă, prezentă în formulele de lapte.
Laptele matern are o compoziţie precis adaptată nevoilor nutriţionale ale bebeluşului, inclusiv în ceea ce priveşte conţinutul de sare.
Şi dacă vorbim despre hipertensiunea arterială, este demonstrat faptul că un exces de sodiu în dietă poate creşte tensiunea arterială la nou născuţi şi sugarii de vârstă mică, ceea ce ar sugera că vârsta de sugar este o perioadă de sensibilitatea mare la sare.
Mai mult, s-a demonstrat la animale că nutriţia timpurie are efecte de „programare” asupra vieţii de mai târziu.
Oamenii de ştiinţă au observat că dezvoltarea bolilor cardio-vasculare şi metabolice sunt în mare măsură programate prin evenimente din viaţa postnatală precoce. Această perioadă poate asigura o programare normală sau nu. Printr-o nutriţie necorespunzătoare nevoilor copilului se poate realiza o „malprogramare” şi în plus, prin modificarea microflorei intestinale pot apărea consecinţe grave asupra stării de sănătate din viaţa de adult.
O serie de factori de risc pentru bolile cardiovasculare care devin manifeste clinic la vârsta de adult îşi găsesc rădăcinile încă din copilărie, cum ar fi de exemplu excesul de sare din alimentaţie.
Vestea bună este că aceşti factori de risc pot fi modificaţi în mod favorabil printr-un stil de viaţă sănătos şi prin schimbarea unor comportamente sau preferinţe alimentare (cum ar fi preferinţa pentru alimente foarte sărate).
Cadrele medicale şi nutriţioniştii sunt din ce în ce mai implicaţi în procesul de educare a părinţilor, în sensul promovării unui stil de viaţă sănătos pentru copil, cu evitarea excesului de sare, zahăr şi grăsimi.
Şi tot acest efort este justificat prin faptul că:
- bolile societăţii moderne debutează din copilărie, unele putând fi evidente clinic chiar din această perioadă: hipertensiunea arterială şi obezitatea
- deprinderile alimentare, activitatea, fumatul, se formează în copilărie
- profilaxia bolilor societăţii moderne trebuie iniţiată din copilărie
- familia şi şcoala au un rol decisiv pentru formarea încă din copilărie a unor deprinderi corespunzătoare unui stil de viaţă sănătos.
În concluzie, este foarte simplu să învăţăm sau să cităm un slogan. Este foarte important să înţelegem şi de ce nu este bine să învăţăm de mic bebeluşul cu mâncăruri sărate. Şi principalul motiv este faptul că aportul în exces de sare în copilăria precoce, predispune mai târziu, în viaţa de adult, la hipertensiune arterială.
