Tulburările de alimentaţie la adolescenţi
Diferenţa dintre anorexie şi bulimie este că bulimicii mănâncă mult, după care îşi provoacă voma, în timp ce anorexicii nu mănâncă deloc. În general, bulimicii sunt tineri care îşi satisfac poftele de dulciuri sau de alte alimente pe ascuns, apoi, fiind mânaţi de un sentiment profund de vinovăţie încearcă să elimine tot. Bulimia poate fi caracterizată printr-o perioadă de supraalimentare, tinerii mănâncă excesiv, încercând să îşi îngroape frustrările în alimente cât mai dulci sau mai multe. Părinţii observă foarte greu această boală, şi, conform specialiştilor, această boală se instalează de obicei la tinerii cu o clasă socială înaltă şi cu posibilităţi multiple, care însă sunt neglijaţi de părinţi. În tratarea bulimiei, primul scop este asigurarea sănătăţii psihice iar apoi, recăpătarea unei greutăţi normale. Discuţiile cu un nutriţionist sunt necesare pentru ca bolnavul să înţeleagă ce anume trebuie să mănînce pentru o stare de sănătate bună.
