Cum îl ajuţi să scape de o dependenţă?

1 2 jpg jpeg

Psihologii atrag aten┼úia c─â nu numai consumul de alcool, de droguri, administrarea medicamentelor ┼či tabagismul creeaz─â dependen┼ú─â. ├Än categoria adic┼úiilor (dependen┼úelor) intr─â ┼či bulimia (tendin┼úa de a m├ónca ├«n exces) ┼či anorexia (tendin┼úa de a se ├«nfometa), cump─âr─âturile ├«n exces, jocurile de noroc ┼či cele video, cleptomania ┼či utilizarea excesiv─â a internetulului. ÔÇ×├Än sens larg, numim dependen┼ú─â un comportament frecvent, dar ├«n mod precis se refer─â la ceva f─âr─â de care persoana respectiv─â nu poate tr─âi, de┼či nu este vital ├«n sens biologic. A┼čadar, dac─â o persoan─â nu se poate ab┼úine de la a consuma alcool, de a fuma, de a face cump─âr─âturi, de la m├ónca ├«n exces, de la a se ├«nfometa, de a juca jocuri de noroc sau pe calculator, atunci ea se poate numi dependent─â de respectiva substan┼ú─â sau comportamentÔÇť, explic─â Anca Munteanu, specialist ├«n psihoterapie ┼či consiliere psihologic─â pentru copii, adolescen┼úi ┼či p─ârin┼úi la Centrul pentru Psihologie de Ac┼úiune ┼či Psihoterapie.

Atenţie la suferinţele adolescentului!

├Än ceea ce prive┼čte modul ├«n care p─ârintele ├«┼či poate ajuta copilul s─â scape de o dependen┼ú─â pe care a observat-o, primul pas const─â ├«n aflarea cauzei care a dus la apari┼úia acestui obicei. ÔÇ×Ne putem g├óndi la cauza interioar─â a acestor adic┼úii, care ne indic─â o suferin┼ú─â, o lips─â pe care obiectul dependen┼úei este menit s-o umple. De exemplu, fetele bulimice spun c─â nu au alt─â pl─âcere dec├ót cea alimentar─â. Adolescen┼úii care consum─â alcool o fac fie pentru ÔÇ×a se distraÔÇť, fie pentru ÔÇ×a uita de triste┼úe, singur─âtateÔÇť. A┼čadar, ├«n spatele oric─ârui astfel de comportament se afl─â o suferin┼ú─â, adesea bine mascat─âÔÇť, atrage atren┼úia psihologul.

Cauza, identificată cu ajutorul discuţiilor deschise

Adesea, părinţii, din punctul lor de vedere încearcă să le asigure copiilor tot ce cred ei că

ace┼čtia au nevoie, dar de cele mai multe ori, nu v─âd ce le lipse┼čte sau care este suferin┼úa lor. ÔÇ×P─ârin┼úii observ─â ceva ├«n neregul─â cu copilul lor dup─â ceva timp de c├ónd a ap─ârut dependen┼úa, iar atunci se sperie ┼či ├«ncearc─â s─â rezolve problema. Cea mai bun─â metod─â de a-l ajuta pe copil s─â scape de dependen┼ú─â const─â ├«n abordarea familial─â a problemei, ├«ncerc├ónd astfel s─â depisteze suferin┼úa care se afl─â ├«n spatele adic┼úieiÔÇť, afim─â

. Este indicat ca p─ârintele s─â poarte discu┼úii deschise cu copilul, cu ajutorul c─ârora s─â descopere care sunt lipsurile, suferin┼úele adolescentului ┼či cum se simte el ├«n cadrul familiei. De asemenea, este bine ca p─ârintele s─â ┼úin─â cont de evenimentele care au marcat familia de-a lungul timpului ┼či care ar putea reprezenta motivul dependen┼úei ap─ârute la adolescent. P─ârintele trebuie s─â-┼či ajute copiii s─â dep─â┼čeasc─â dependen┼úa cu tact ┼či bun─âvoin┼ú─â ┼či s─â le explice c├ót mai bine riscurile la care se expun. ├Än situa┼úia ├«n care, ├«n urma implic─ârii p─ârintelui, dependen┼úa nu poate fi dep─â┼čit─â, este necesar consultul de specialitate, la care tot p─ârintele trebuie s─â ia ini┼úiativa.