Ce se schimbă atunci când copilul tău devine adolescent

1 2 jpg jpeg

Nu încerca să îi controlezi procesul adolescentin prin care trece şi nu te gândi dacă eşti sau nu un părinte bun. Fii alături de el şi treceţi împreună prin toate pas cu pas!

Propriul corp îl surprinde

Schimbările hormonale din această perioadă îşi spun cuvântul. Într-un interval de 2-3 ani, corpul lui câştiga câţiva centimetri, kilograme şi mai ales pilozitate. Schimbările sunt acum evidente şi rapide.

Primul ciclu menstrual, primele ejaculări sunt percepute precum nişte reacţii străine, pe care nu le pot controla şi nici nu le recunosc ca fiind ale lor. Ajută-l să-şi cunoască corpul, să ştie la ce să se aştepte!

Acum e egocentric

Începe treptat să pună bazele unui sentiment solid de identitate, încercând să găsească răspunsul la întrebările "cine sunt eu" şi "cine vreau să devin".

Pentru el toate trăirile sunt catastrofale, nimeni nu a mai trecut prin asta până acum, nu ai cum să îl înţelegi. De aceea ei trăiesc cu impresia că pe ei nimeni nu îi poate înţelege.

Te sfidează

Pe tine la fel ca pe orice altă autoritate. Învaţă să fii calm, perseverant şi să îţi aduci aminte că tu ai trecut deja prin perioada asta.

Îţi va testa limitele, chiar dacă el nu este acum capabil să constate limitele fireşti umane. În felul acesta el începe procesul prin care treptat se separă de părinţi şi se maturizează remarcând propriile greşeli.

Fuge de acasă

Ştii prea bine că adolescenţii fac lucruri radicale, iar fuga de acasa este unul din ele. Fie că aleg să plece în Vama Veche, sau fug cu iubitul ori se refugiază la un prieten. Uneori vor simţi nevoie să facă ceva ce tu nu le permiţi, tocmai pentru a avea parte de adrenalina specifică vârstei.

Totul pentru prieteni

Observi că se îndepărtează de familie şi în aceeaşi masură vezi că se aliază unui grup de tineri de vârsta lui. Grupul de prieteni va lua treptat locul familiei, acum suportul emoţional şi psihologic pe care i-l poate oferi grupul de prieteni îi este necesar..

Familia trebuie să rămână plasa lui de siguranţă la care să se întoarcă în momentul în care apar dezamăgirile.

Presiunea anturajului

Acum este perioada în care el se simte foarte legat de grupul de prieteni, exact aşa cum depinde de părinţi când este mic

Dacă stăm bine să ne gândim presiunea anturajului începe încă din primii ani de viaţă, de la grădiniţă, când apare obişnuitul "nu mă mai joc cu tine, dacă nu facem cum vreau eu" şi se conturează şi mai bine în anii adolescenţei.

Ce poţi să faci tu?

Învaţă-l să facă faţă presiunilor. De anturaj nu îl vei putea despărti dar el va avea exerciţiul de a spune NU. Permite-i să îţi spună punctul de vedere asupra fiecarei decizii care îl priveşte. Încurajează-l în toate, de la cum să aleagă felul de mâncare, până la ora de culcare.