Capcanele reţelelor de socializare

Lumea virtuală este bine ancorată în cea reală. Punând la un loc nevoi sociale şi individuale, ea ne poate satisface nevoia de a relaţiona şi de a ne creşte stima de sine. De altfel, de-aici a venit şi succesul fabulos al reţelelor de socializare Facebook sau Twiter.

Amploarea fenomenului de comunicare virtuală prin mediile de socializare a transformat într-o oarecare măsură viaţa actualei generaţii. Mulţi adolescenţi îşi petrec mai tot timpul liber în faţa internetului.

Iar în vreme ce prietenii virtuali se înmulţesc, cei din viaţa reală se împuţinează. Studiile specialiştilor arată că adolescenţii şi copiii care sunt fani ai reţelelor de socializare obţin rezultate mai slabe la învăţătură şi chiar sunt mai sensibili la boli. Comunicarea cu părinţii e importantă Una dintre cauzele pentru care adolescenţii se refugiază în universul de socializare este lipsa comunicării cu părinţii. O relaţie prietenească, a cărei temelie se pune timpuriu, poate să-l ajute pe adolescent să facă alegeri inteligente şi în lumea online, nu numai în viaţa reală. Pericolele apar în momentul în care adolescentul se confesează unor necunoscuţi, devenind vulnerabil în faţa unor persoane dubioase. Creează dependenţă Reţelele de socializare suplinesc nevoi de comunicare şi manifestare reale, ceea ce poate conduce la dependenţă – mai ales în rândul adolescenţilor care nu sunt încă pe deplin capabili să-şi organizeze şi gestioneze diverse activităţi zilnice.

Aceştia ajung adesea să piardă foarte mult timp în spaţiul virtual, îndepărtându-se astfel din ce în ce mai mult de lumea reală. Ceea ce nu ştiu adolescenţii este că reţelele, utilizate în exces, nu rezolvă problemele de relaţionare reale, ci dimpotrivă însingurează şi accentuează dependenţa.

În loc să „muncească” pentru a construi prietenii durabile cu persoane cu care să aibă trăiri şi amintiri, să meargă, de pildă, la pizza, la film, la meci sau cu bicicleta, ajung să-şi petreacă mai tot timpul în faţa calculatorului pierzând, de fapt, abilităţile de socializare.

Când părinţii văd la copil dependenţa, lucrurile trebuie privite serios acţionând imediat şi încercând readucerea juniorului cât mai repede spre socializarea din lumea reală prin: sport, vacanţe în grup, excursii, tabere.

- Explică-i de ce informaţiile prea multe despre viaţa personală reprezintă o expunere excesivă şi periculoasă.

- Vorbeşte-i clar şi deschis despre pornografie şi pedofili, despre criminalitatea virtuală care, după cum susţin specialiştii, este în continuă creştere şi despre faptul că hoţii şi răpitorii sunt prezenţi şi ei pe reţelele de socializare!

- Spune-i că activitatea pe reţele poate avea şi consecinţe neplăcute şi că este nevoie să conştientizăm dezavantajele pentru a nu deveni victimele unor utilizatori periculoşi! Indiferent de măsurile de siguranţă pe care le iau administratorii reţelelor, cea mai bună metodă de protecţie rămâne totuşi cea personală.