În ultimii ani, s-au înregistrat tot mai multe cazuri de tineri cu probleme cardiologice. Cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare la tineri, care sunt cele mai frecvente cauze de îmbolnăvire şi, mai ales, cum ajută testele moderne să prezică risc cardiovascular, de infarct sau accident vascular cerebral, ne-a explicat profesor Martin Schillinger, doctor specialist în medicină internă, angiologie şi cardiologie la clinica WPK Viena.

Din ce în ce mai mulţi tineri se confruntă cu probleme cardiovasculare. La cine poate apărea un risc cardiovascular? Stresul, fumatul, mâncarea nesănătoasă şi sedentarismul se numără printre factorii care determină creşterea riscului de afecţiuni vasculare la persoanele tinere.

Există metode pentru depistarea unui risc cardiovascular la tineri?

Prezicerea factorilor de risc cardiovascular la care este expusă populaţia este o sarcină destul de dificilă. Doctorii pot folosi diverse instrumente pentru a evalua riscurile de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. În primul rând, se pot folosi sisteme de scoruri cum ar fi Scorul Framingham şi Scorul PROCAM. Aceste sisteme pot calcula riscul de afecţiuni cardiovasculare pe o perioadă de 10 ani şi măsoară factorii de risc tradiţionali, cum ar fi presiunea sângelui, faptul că o persoană fumează sau nu, cantitatea de zahăr din sânge, nivelul de colesterol, istoricul familial şi greutatea corpului. Acestea oferă ca rezultat un procentaj privind riscul de complicaţii cardiovasculare pe o perioadă de 10 ani şi separă datele în trei grupuri de risc: mai puţin de 10% în 10 ani (risc scăzut), între 10% şi 20% în 10 ani (risc mediu) şi peste 20% în 10 ani (risc mărit). În al doilea rând, în locul acestor sisteme de scoruri bazate pe factori de risc, doctorii pot face diverse tipuri de investigaţii pentru a evalua nivelul de extindere a unei afecţiuni deja prezente cum ar fi: folosirea ultrasunetelor, folosirea testelor de medicină nucleară, scanarea MR (rezonanţă magnetică) şi CT (tomografie computerizată). Aceste teste dezvăluie stadiul aterosclerozei la un pacient în general, iar la pacienţii tineri identifică factorii de risc mărit. În al treilea rând, există anumite teste genetice pentru a evalua nivelurile de risc ale pacienţilor, dar aceste teste au o acurateţe scăzută.

Ce alimente ar trebui să mănânce şi ce alimente ar trebui să evite oamenii care suferă de hipertensiune sau au nivelul de colesterol ridicat?

Ideal este ca din alimente să consumăm în proporţie de 50% proteine, din legume, 30% carbohidraţi şi 20% grăsimi cu un nivel înalt de acizi graşi nesaturaţi. Din păcate, în cazul multor persoane, consumul de carbohidraţi ajunge până la 80% din cauza alimentaţiei bazată pe dulciuri, cartofi (prăjiţi), pâine, orez alb şi tăiţei. Este recomandat ca aceste alimente să fie înlocuite cu legume şi salate. Proteinele animale ar trebui să fie consumate strict din carne albă (de pui sau de peşte). Carnea roşie, de porc sau miel, ar trebui evitată sau consumată într-un procent mic.

Cât de recomandate sunt capsulele Omega-3 pe care le găsim în comerţ? Este mai bine să le evităm şi să ne luăm doza de Omega-3 direct din alimente?

Nu s-au dovedit în niciun fel efectele benefice asupra sănătăţii pe care le-ar putea avea capsulele de Omega-3, aşadar, ele pot fi evitate. Omega-3 se găseşte în alimente precum peştele sau nucile.

Cât de nocive sunt pâinea albă şi dulciurile pentru oameni ce se confruntă cu risc cardiovascular?

Pâinea albă (carbohidraţii) şi dulciurile (zaharurile şi acizii graşi saturaţi) sunt factori determinanţi pentru nivelul crescut de lipide şi de zaharuri din sânge şi pentru excesul de greutate. Aşadar, mai ales în cazul pacienţilor cu un risc cardiovascular crescut, se recomandă reducerea consumului acestor alimente la minim.

Care este nivelul normal al hipertensiunii şi care sunt valorile care ar trebui să ne îngrijoreze? Variază aceste valori în funcţie de vârstă?

Valoarea optimă a tensiunii arteriale este sub 120/80, valoarea normală se situează până la 130/85, tensiunea crescută are valori până la 140/90, iar o valoare de peste 140/90 semnifică hipertensiune. Hipertensiunea de gradul 1 ajunge până la 160/100, cea de gradul 2, până la 180/110, iar cea de gradul 3, peste 180/110. Pacienţii cu tensiunea peste 140/90 au nevoie de teste cardiace, deoarece tensiunea sistolică de peste 180 poate fi foarte periculoasă şi ar trebui tratată imediat la cei mai mulţi pacienţi. În cazul pacienţilor foarte bătrâni, valorile de până la 160 tensiunea sistolică sunt încă în regulă.