Cum recunoşti fibrilaţia atrială
Inima bate cu o frecvenţă între 60 şi 100 de bătăi pe minut. Orice anomalie în privinţa bătăilor inimii poartă numele de aritmii şi pot face ca inima să bată mult prea încet, mult prea repede sau într-un mod haotic. Multe dintre aceste artimii pun viaţa în pericol. Fibrilaţia atrială este o anormalitate a ritmului cardiac, care duce la apariţia bătăilor neregulate ale inimii.
Potrivit statisticilor, femeile cu fibrilaţii atriale prezintă un risc mai mare de a face atac vascular cerebral decât bărbaţii.
Factori de risc
Persoanele de peste 60 de ani, care suferă de boli, precum insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială, astm, diabet zaharat, hipertiroidism ori care obişnuiesc să consume alcool au un risc foarte mare de a se confrunta cu fibrilaţii atriale. „Această tulburare de ritm este mai frecventă la vârstnici şi în prezenţa unor boli cardiovasculare sau pulmonare “, explică medicul cardiolog Adina Stoica.
Palpitaţiile, printre simptomele bolii
Senzaţia de bătaie a inimii mult prea repede şi mai neregulat (palpitaţii), respiraţie dificilă în timpul efortului fizic sau la emoţii puternice, oboseală, ameţeli, leşin, angină pectorală – toate se numără printre simptomele fibrilaţiei atriale. La unii pacienţi, boala poate fi asimptomatică, susţin medicii.
Cea mai de temut complicaţie, accidentul vascular cerebral
„Complicaţiile fibrilaţiei atriale (accidentul vascular cerebral, embolia periferică, infarctul miocardic) sunt determinate de plecarea în circulaţia cerebrală, a membrelor superioare sau inferioare, în arterele coronare, a unui cheag de sânge format în cavităţile inimii“, precizează medicul Adina Stoica. Cel mai de temut este accidentul vascular cerebral (al cărui risc este de 5 ori mai mare în prezenţa fibrilaţiei atriale).
Prin ce teste se depistează
Electrocardiograma reproduce pe hârtie activitatea electrică a inimii şi ea se numără printre cele mai uzuale investigaţii prin care poate fi descoperită fibrilaţia atrială. În cazul în care se suspectează o fibrilaţie atrială episodică, medicul poate recomanda folosirea unui aparat care înregistrează ritmul cardiac, pe o perioadă de 24 de ore. Procedeul poartă numele de electrocardiograma Holter.
Ecocardiograma este o altă investigaţie recomandată de medicul cardiolog. Ea vizează modificările din structura valvelor şi a pericardului (ţesutul din jurul inimii) şi analizează activitatea inimii.
Sfatul specialistului
Dr. Adina Stoica, medic primar cardiologie, Centrul medical Provita, Bucureşti
Un stil de viaţă sănătos, alimentaţia corectă, controlul greutăţii, valorilor tensiunii arteriale, glicemiei în diabetul zaharat, exerciţiile fizice, tratamentul corect şi atent al bolilor care predispun la fibrilaţie atrială sunt măsuri care pot reduce riscul de apariţie al fibrilaţiei atriale.
Ca urmare, se recomandă: evitarea consumului excesiv de alcool, cofeina, nicotina sau stimulantele (băuturi energizante, droguri), menţinerea greutăţii corporale normale, reducerea stresului, tratarea bolilor cardiace, care prin progresia şi evoluţia lor determină apariţia fibrilaţiei atriale (valvulopatii, ischemie miocardică, hipertensiune arterială etc.), tratarea bolilor pulmonare.
De asemenea, în prezenţa simptomelor, chiar uşoare, se recomandă prezentarea la medic şi efectuarea unui ECG de repaus. Mai mult, Asociaţia Americană pentru Accidente Vasculare Cerebrale recomandă, având în vedere că fibrilaţia atrială creşte riscul de accident vascular cerebral şi unii dintre pacienţi sunt asimptomatici, ca populaţia cu vârsta mai mare de 55 de ani să îşi verifice frecvenţa cardiacă o dată pe lună.
