Cu rujeola nu e de glumit!

În urma declanşării unei epidemii de rujeolă anul trecut şi a creşterii numărului de îmbolnăviri la 1.700 de cazuri în decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii, experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ai Institutului Naţional de Sănătate Publică au recomandat coborârea vârstei de vaccinare cu prima doză de vaccin rujeolic de la 12 luni, la 9 luni.

Mai mult, dintre ţările Uniunii Europene, la noi există cei mai mulţi bolnavi, toţi nevaccinaţi contra rujeolei, iar, în ultimul an, 17 copii şi-au pierdut viaţa din cauza acestei boli. Iată doar câteva motive pentru care rujeola nu trebuie bagatelizată! Cum recunoşti boala Infecţie virală şi contagioasă, rujeola este cauzată de un virus care se transmite pe calea aerului, deci prin strănut sau tuse. Primele simptome ale pojarului îşi fac simţită prezenţa la aproximativ 2 săptămâni de la contractarea virusului. Boala începe să se manifeste prin înroşirea ochilor, secreţii nazale, tuse, gât uscat, febră înaltă, de peste 38°C, oboseală, diaree, scăderea poftei de mâncare.

Toate acestea sunt urmate de o erupţie pe piele, pete albe mici, care, la început, se formează în interiorul gurii, apoi pe faţă, în spatele urechilor, pe frunte, pe gât, membre, corp. După ce se ivesc primele pete, însoţite de o uşoară senzaţie de mâncărime, temperatura corporală poate să treacă de 40°C şi să se menţină câteva zile la rând sau pe măsură ce erupţia cutanată dispare.

Virusul care declanşează rujeola rezistă până la 2 ore pe diverse suprafeţe, fiind foarte uşor. Bolnavii pot transmite virusul atât cu 4 zile înainte de apariţia petelor pe piele, deci înainte de a se şti cu siguranţă că suferă de rujeolă, cât şi 4 zile după manifestarea tuturor simptomelor.

Rujeola este factor de risc de naştere prematură, de avort sau de greutate mică a copilului născut la termen, de aceea, femeile însărcinate trebuie să evite pe cât posibil contactul cu persoanele diagnosticate cu rujeolă. Dacă află că s-au aflat în apropierea unei persoane bolnave, gravidelor li se poate face, în primele 3 zile de la contactul cu virusul, o injecţie cu imunoglobuline. Aceasta previne sau scurtează manifestarea rujeolei.

Rujeola devine periculoasă prin complicaţiile pe care le poate produce, cât şi prin răspândirea sa în comunitate. Unele complicaţii sunt considerate uşoare: laringită, bronşită, infecţia urechii, diaree, altele sunt severe. Printre acestea din urmă se numără: encefalita, meningita, pneumonia.

Cei care riscă să facă aceste tipuri de complicaţii sunt copiii cu vârsta sub 5 ani şi persoanele care au depăşit vârsta de 20 de ani. În absenţa complicaţiilor, tratamentul se face cu medicamente care scad febra şi durerea. Dacă unii copii fac forme uşoare, alţii pot avea febră timp de mai multe săptămâni, tuse sâcâitoare care nu-i lasă se odihneacă nopţi la rând, pot ajunge să facă pneumonie sau să necesite spitalizare.

Pentru prevenirea bolii, a formelor cu simptome severe, dar şi a complicaţiilor rujeolei, se recomandă vaccinarea. Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) este folosit pentru prevenirea îmbolnăvirii cu rujeolă, rubeolă şi oreion.

Prima doză este administrată la copiii cu vârsta de 12 luni, iar a doua, între 5 şi 7 ani. Ministerul Sănătăţii a recomandat vaccinarea copiilor la vârsta de 9 luni, deoarece epidemia afectează şi pe cei cu vârsta sub 1 an. La începutul anului 2017, exista un stoc de 200.000 de doze de vaccin la nivel naţional, iar în judeţele unde produsul este în curs de consumare urma să fie făcute redistribuiri.

...pentru limitarea extinderii epidemiei de rujeolă, Institutul Naţional de Sănătate Publică desfăşoară la nivel naţional o campanie de vaccinare a copiilor cu vârste între 9 luni şi 9 ani care n-au primit nicio doză de vaccin?

Rujeola nu este o simplă boală a copilăriei din cauza complicaţiilor pe care le poate genera, iar în unele cazuri poate duce chiar la deces. Simptomele bolii sunt: rash generalizat (erupţie), febră, frison, tuse productivă, stare generală alterată, care poate conduce la comă. Afectează mai mult copiii care provin din medii defavorizate şi pe cei cu tare organice, alimentaţie incorectă şi status imunitar deficitar.