Ce greşeşti atunci când mănânci

Sărim peste mese, combinăm alimentele la întâmplare, gustul fiind singurul „liant“, ori mâncăm fructele şi legumele fără coajă. Toate aceste obiceiuri îşi fac de cap cu digestia noastră în timp.

Nu puţine sunt scrisorile pe care le primim pe adresa redacţiei în care cititorii ne cer un sfat ori un remediu pentru problemele lor de digestie. De multe ori, specialiştii se pun de acord asupra soluţiei: schimbarea obiceiurilor alimentare. De la simpla modificare  a orarului mesei până la învăţarea unor unor noi moduri de a combina mâncărurile între ele – toate aceste schimbări ne pot ajuta să ne rezolvăm tulburările de digestie şi ne pot ajuta să luăm tot ce e mai bun din alimente.

4-5 mese pe zi, ideal

Un nutriţionist foarte apreciat, Patrick Holford, susţine că omul este construit să ronţăie, nu să înfulece. Mai exact, organismul nostru ştie să ”aprecieze” mâncarea şi să scoată tot ce e mai bun din ea dacă i-o dai cu „ţărâita“. Cel mai bine este de patru-cinci ori pe zi. Aşa îi dăm voie pancreasului să secrete insulina necesară fracţionat. Altfel, dacă ar secreta insulina toată odată, aceasta nu ar putea fi prelucrată şi s-ar transforma în grăsime. Un argument în plus al meselor mici, dar dese, este şi faptul că organismul nostru intră într-un fel de conservare atunci când nu primeşte mâncare. Începe să stocheze tot şi nu mai consumă nimic, de frică că următoarea masă va fi prea îndepărtată şi că va suferi de foame. Astfel se explică de ce persoanele care spun că mănâncă o dată în zi se îngraşă.

Castraveţii în salată, cu tot cu coajă

Un alt obicei care scoate tot ce e mai bun din alimente este curăţarea cojii fructelor şi legumelor. Vrei o salată bună, aşa că te grăbeşti să arunci coaja castraveţilor, zici tu, amară. Mare greşeală! Coaja este foarte bogată în fibre alimentare bune pentru reglarea digestiei şi pentru procesul de detoxifiere. Mai conţine şi vitamine şi minerale, care previn bolile cornice, chiar temutul cancer de care auzim tot mai des în ultimul timp. Ca să nu ţi se pară coaja amară, alege legumele tinere. Dovlecelul, de exemplu, se poate pregăti cu tot cu coajă. Nutriţioniştii te sfătuiesc să nu renunţi nici la coaja fructelor, care conţine o substanţă, pectin, de ajutor în prevenirea hipercolesterolemiei şi în îmbunătăţirea digestiei.

Fierbe legumele şi pastele „al dente“

Mâncarea bună nu se fierbe mult, susţin nutriţioniştii. Cu cât fierbi legumele mai mult, cu atât vitaminele şi mineralele din ele se distrug. Legumele din ciorbă este bine să rămână ”al dente”, adică un pic tari. ”Al dente” se pregătesc şi pastele, care, astfel, au o cantitate mai mare de amidon ( asemănător fibrelor alimentare), încetinind eliberarea glucozei şi creşterea bruscă a glicemiei. Există, normal, şi excepţii, cum este fasolea, care trebuie fiartă în mai multe ape, pentru a nu fi toxică, sau carnea, la care te asiguri, prin fierbere, că nu prezintă un risc de infecţie.

Carnea, fără cartofi

Cartofi cu carne? O friptură la cuptor cu caşcaval ras deasupra? Sună apetisant, chiar dacă n-ai fi flămând. Însă nutriţioniştii te avertizează că astfel de combinaţii îngreunează digestia şi duc la disconfort digestiv, flatulenţă şi constipaţie. Important este să ţii minte câteva reguli simple: legumele se pot combina cu aproape orice (se asimilează foarte bine chiar combinate cu carne sau cu ouă), brânzeturile doar între ele şi cu legume, iar cartofii este cel mai bine să-i mănânci singuri. Explicaţia e simplă: alimentele au un timp diferit de digerare, iar dacă le combini greşit, se încurcă unele pe altele în tubul digestiv, stagnează în stomac şi, în loc să fie eliminate, intră în putrefacţie. De aici şi disconfortul abdominal!

Nu dezgheţa carnea!

Dezgheţi carnea înainte de a o pregăti? S-ar putea să nu faci cel mai sănătos lucru pe care-l faci în bucătărie. Asta pentru că, odată cu ”sucul” care se scurge, se duc şi elementele hrănitoare din carne. Cel mai bine este s-o pui în vasul de gătit direct de la congelator. De aceea, este bine să congelezi bucăţi mici de carne, ca pentru o mâncare.