Ai avut COVID-19? Iată ce terapie te poate ajuta!
În cazul persoanelor care au trecut prin COVID-19, recuperarea respiratorie are numeroase beneficii şi creşte semnificativ calitatea vieţii. Mihaela Mihăescu, specialist în fiziokinetoterapie la MedLife, ne vorbeşte despre recuperarea respiratorie în cazul persoanelor care au trecut prin COVID-19: ce este, în ce constă şi ce beneficii are.
Recuperarea respiratorie este o metodă terapeutică bazată pe dovezi, realizată de o echipa medicală multidisciplinară, care se adresează pacienţilor cu dispnee (dificultate în respiraţie) şi scăderea toleranţei la efort de cauză respiratorie. Această ajută, alături de medicamente, la diminuarea senzaţiei de lipsă de aer şi la creşterea capacităţii de exerciţiu, explică Mihaela Mihăescu (foto).
Cu toate că, până la acest moment, nu s-a putut determina impactul pe termen mediu şi lung al infecţiei COVID-19 asupra sistemului respirator şi asupra altor organe, s-a constatat că aproximativ un sfert dintre pacienţii vindecaţi şi externaţi rămân cu sechele respiratorii, având capacitatea respiratorie redusă cu până la 20-30%.
Se recomandă programe specializate
Echipa de reabilitare este alcătuită din medic de specialitate reabilitare medicală, fizioterapeut, psiholog, asistent generalist. Pentru fiecare pacient se alcătuiesc programe personalizate, individualizate de recuperare.
Recuperarea respiratorie se efectuează în toate stadiile infecţiei COVID-19; în spital - programe intensive; în ambulatoriu - pacienţii vin în bazele de recuperare în mod regulat; la domiciliu - pe de o parte pentru pacienţii care nu se pot deplasa, dar şi pentru cei care au ajuns într-o fază avansată de evoluţie şi îşi pot continua singuri programele deja învăţate.
Pacientul cu patologie respiratorie prezintă dispnee (dificultatea de a respira), oboseală/fatigabilitate, limitări ale capacităţii de efort, limitări în desfăşurarea activităţilor cotidiene, toate acestea având ca rezultat scăderea calităţii vieţii. Se urmăreşte recuperarea respiratorie propriu-zisă, a complicaţiilor date de imobilizare (de exemplu, hipotrofiile musculare), a capacităţii de efort şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Dintre metodele specifice recuperării enumerăm tehnici de relaxare, de posturare, complexe de exerciţii fizice, antrenament la efort dozat, educarea tusei, a vorbitului, terapii ocupaţionale.
Gimnastica şi înotul, de ajutor
Pe lângă programele de exerciţii fizice, extrem de variate şi de complexe, un efect deosebit s-a dovedit a avea recuperarea în apă - gimnastică medicală şi înotul. Avantajele hidrokinetoterapiei sunt multiple: pe lângă confortul fizic şi psihic pe care îl oferă apa caldă, se adaugă efectele medicale dovedite - presiunea hidrostatică facilitează expirul prin presiunea exercitată de apă din bazin asupra întregului organism, poziţia orizontală în apă omogenizează distribuţia circulaţiei pulmonare, mărind suprafaţă pulmonară de schimb. Aerul cald şi umed de la suprafaţa apei opreşte apariţia bronhospasmului, îmbunătăţeşte evacuarea secreţiilor bronşice. La acestea contribuie şi mobilizarea toraco-abdominală din timpul exerciţiilor.
Citeşte şi: Dr. neurolog: simptomele care anunţă producerea unui accident vascular cerebral
Gimnastica în apă asuplizează articulaţiile coloanei vertebrale, a umerilor, a şoldurilor şi tonifică musculatura. Înotul este recomandat ca mijloc de antrenament la efort.
Programele de recuperare respiratorie post-COVID-19 şi-au demonstrat eficienţa în îmbunatătiţirea calităţii vieţii, creşterea capacităţii de efort, scăderea gradului de dispnee, scăderea anxietăţii şi a depresiei.
În contextul stărilor de long-COVID, recuperarea respiratorie, sub diferitele ei forme, continuă până la revenirea pacientului la standardele proprii de viaţă, putând să dureze de la câteva luni la câţiva ani.
