Atenţie la pandemia „ascunsă"! Ce implicaţii are şi cum ne afectează pe toţi

Rezistenţa la antibiotice este o problemă foarte serioasă cu care se confruntă omenirea, cu toate că nu i se acordă o atenţie la fel de mare ca pandemiei de coronavirus. De aceea, mai este numită şi pandemia „ascunsă".

Peste 1,27 milioane de oameni au murit în 2019 din cauza infecţiilor bacteriene rezistente la tratamentul cu antibiotice, se arată într-un studiu recent apărut în publicaţia „The Lancet“. Acest raport subliniază necesitatea urgentă de intensificare a acţiunilor de luptă contra acestei probleme.

Cercetarea, care a monitorizat 204 de ţări şi regiuni, este prima analiză completă a impactului mondial pe care îl are rezistenţa la antibiotice. Rezultatele confirmă faptul că rezistenţa la antibiotice este o ameninţare mondială pentru sănătate. Numărul de victime relevat de studiu este mai mare decât cel al persoanelor care au murit în 2019 de HIV/SIDA sau malarie.

„Trebuie să acţionăm pentru a combate ameninţarea”, a afirmat co-autorul cercetării, prof. Chris Murray, de la Institutul pentru Metrică şi Evaluare a Sănătăţii de la Universitatea din Washington. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, infecţia cu bacterii rezistente la antibiotice este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii globale, a securităţii alimentare şi a dezvoltării.

Ce este şi de ce apare

Această rezistenţă apare când o bacterie se modifică şi dezvoltă mecanisme de apărare, care vor reduce sau împiedica acţiunea antibioticelor. Tratamentul împotriva infecţiei nu mai este astfel eficient. Rezistenţa la antibiotice s-a dezvoltat în contextul în care aceste medicamente au fost folosite incorect, de pildă în tratamentul răcelilor, împotriva cărora nu sunt eficiente.  

Printre bolile care au devenit rezistente la tratamentul cu antibiotice se numără infecţiile căilor superioare joase (bronşita, pneumopatiile), bacteriemiile (prezenţa bacteriilor în sânge) şi infecţiile abdominale. Din ce în ce mai dificil de tratat sunt pneumonia, tuberculoza şi gonoreea, deoarece antibioticele nu mai sunt eficiente împotriva bacteriilor care le provoacă.

Care este situaţia în România

România se află pe primele locuri în topul european la rezistenţa bacteriilor la antibiotice, din cauza consumului excesiv al acestor medicamente, iar pandemia a triplat consumul unor antibiotice, care plasează ţara noastră pe locul 3 în Uniunea Europeană.

Cu toate că virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44% în contextul infecţiei cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creştere de 193% faţă de 2019.  Citeşte şi: Care este bacteria care a infectat peste 50% din populaţia lumii