Peste 50% din populaţia lumii are infecţie cronică cu Helicobacter Pylori, o bacterie responsabilă pentru apariţia celor mai multe cazuri de gastrită. Majoritatea persoanelor infectate sunt asimptomatice.

Unul din 10 oameni prezintă simptome de afectare gastrică - durere de stomac, arsuri, senzaţie de prea plin, saţietate precoce, greaţă sau vărsături. Din fericire, doar 20% dintre aceştia prezintă modificări ale mucoasei gastrice la explorarea endoscopică. Pană la 90% din cazurile de ulcer duodenal sunt cauzate de infecţia cu bacteria Helicobacter pylori. Aproximativ 2/3 din populaţia României  are o suferinţă gastrică.

Gastrita şi ulcerul peptic sunt afecţiuni cu o frecvenţă foarte ridicată pe plan mondial. Datele statistice arată că aproximativ 2/3 din populatie are o suferinţă gastrică. Gastrita reprezintă un grup de afecţiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice, afecţiuni care pot fi simptomatice sau asimptomatice, de etiologii variate.

Gastrita este determinată de agenţi infecţioşi (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi), agenţi medicamentoşi (aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene), condiţii asociate (alcoolul, fumatul, ciroza hepatică, boala cronică de rinichi, stomacul operat). Dintre agenţii infecţioşi cel mai frecvent se întâlneşte infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, care se află la nivelul mucoasei gastrice”, explică Dr. Tudor Arbănaş, medic primar gastroenterolog şi colaborator al clinicii DigestMed.

Studiile arată că bacteria Helicobacter Pylori infectează peste 50% din populaţia globului. Toţi pacienţii infectaţi dezvoltă inflamaţia mucoasei gastrice, totuşi majoritatea lor sunt asimptomatici.

Răspândirea acestei bacterii poate fi legată de nerespectarea unor măsuri de igienă. ”În primul rând este vorba de igiena deficitară a mâinilor când mâncăm. În plus, uneori putem mânca fructe şi legume fără să le spălăm suficient. Bacteria se transmite, cel mai frecvent, fecal-oral sau prin salivă. În ceea ce priveşte saliva, pentru a preîntâmpina acest tip de transmitere ar trebui să spălăm foarte bine tacâmurile şi farfuriile. Astfel preîntâmpinăm transmiterea bacteriei de la adulţi, care o au mai frecvent, la copii”, spune medicul gastroenterolog Bianca Istratie de la clinica DigestMed.

Al doilea factor de risc se referă la consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene. Aici trebuie să avem grijă să asociem un antisecretor gastric, substanţe precum pantoprazolul sau omeprazolul”, explică medicul Bianca Istratie.

Medicul Tudor Arbănaş explică şi care sunt semnele care ne indică prezenţa unei gastrite: ”Majoritatea pacienţilor care au gastrită sunt complet lipsiţi de simptome şi prezenţa ei nu îi pune în niciun fel în pericol. În cazul celor care au simptome, ei simt de obicei arsură sau durere în capul pieptului, senzaţia de prea plin după ce iau masa, greaţă sau vărsături. Dar aceste manifestări nu sunt caracteristice gastritei. Doar 1 din 5 pacienţi cu astfel de manifestări au afecţiuni organice ale stomacului”.

Diagnosticul de gastrită se stabileşte doar în urma unui consult de specialitate al medicului gastroenterolog. Medicul identifică semnele gastritei în urma anamnezei, pe baza simptomelor, a examinării şi a istoricului medical al pacientului, însă există şi alte teste care pot fi utile- de exemplu testarea infecţiei cu Helicobacter pylori. Tipul de analiză diferă în funcţie de recomandarea medicului specialist - test de sânge, test din materiile fecale sau test respirator.

Diagnosticul definitiv presupune realizarea unei endoscopii digestive superioare. Aceasta constă în introducerea în gura pacientului a unui tub flexibil dotat cu o cameră de filmat în vârf, pentru a vizualiza esofagul, stomacul şi duodenul. În acest fel se pot preleva şi biopsii pentru analize amănunţite.

Specialistul DigestMed, Bianca Istratie, explică în ce constă tratamentul gastritei: ”Presupune administrarea mai multor substanţe. Se pot administra substanţe antiacide, blocanţi ai histaminei, inhibitori ai pompei de protoni. În cazul în care vorbim despre infecţia cu  Helicobacter pylori tratamentul se efectuează cu antibiotice şi cu inhibitori de pompă de protoni. În ceea ce priveşte gastritele declanşate de antiinflamatoarele nonsteroidiene administrate în mod prelungit, se poate recomanda, acolo unde este posibil, întreruperea tratamentului cu astfel de substanţe. Dacă nu este posibil să întrerupem administrarea, asociem un antisecretor gastric. Dacă este o gastrită produsă prin reflux biliar se pot administra chelatori ai sărurilor biliare”.

Pe de altă parte, infecţia cu Helicobacter pylori poate duce la dezvoltarea ulcerului duodenal. De altfel, până la 90% din cazurile de ulcer duodenal sunt cauzate de infecţia cu bacteria Helicobacter pylori. Uneori se poate ajunge la perforaţii ale peretelui duodenal. La un mic procent de persoane, infecţia cu Helicobacter pylori poate determina apariţia cancerului gastric sau a limfomului gastric MALT, de obicei după vârsta de 45-50 de ani.