Nu mai mânca maioneză din comerţ. Iată cât de nociv este acest produs!
Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 17 tipuri de maioneză, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective: 1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere; 2. Identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestor produse, care prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale în cazul unui consum constant şi pe termen lung; Maionezele din comerţ nu respectă reţeta tradiţională Maioneza tradiţională este un condiment obţinut din ulei vegetal, gălbenuş de ou şi oţet sau zeamă de lămâie. În afară de ulei de rapiţă/floarea soarelui, gălbenuş de ou şi oţet, în maioneza industrială s-au mai identificat următoarele ingrediente: apă, zahăr, amestec de condimente (neprecizate ca tip), sare, acid citric (acidifiant), acid lactic (corector de aciditate), EDTA (antioxidant), amidon modificat, gumă de guar, gumă de xantan, gumă din seminţe de caruba, făină de roşcove, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, butilhidroxitoluen, butilhidroxianisol, acesulfam de potasiu, arome, caroteni (coloranţi), luteina (colorant), extract colorant din morcovi, aromă de muştar, beta-caroten (colorant), lapte praf degresat, muştar, arome naturale (neprecizate ca tip), usturoi granulat, suc de lămâie (0,1%), sirop de glucoză-fructoză, praf de ou integral (0,1%) şi proteină din lapte. Dintre cele 17 produse analizate, niciunul nu respectă reţeta tradiţională a maionezei.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit EDTA-ul.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit gumă xantan.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit amidon.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit gălbenuş de ou, în proporţii cuprinse între 0,6% şi 10%.
La 59% dintre produsele analizate s-au folosit două tipuri de conservanţi: benzoatul de potasiu şi sorbatul de potasiu, cele două tipuri de conservanţi s-au folosit împreună la 29,5% dintre produsele analizate, în timp ce sorbatul de potasiu s-a folosit singur la 29,5% dintre produsele analizate.
La 59% dintre produsele analizate s-a folosit acid citric.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit ulei de floarea soarelui, în proporţii cuprinse între 25% şi 62%.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit gumă de guar.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit apă în cantităţi neprecizate de către producător.
La 47% dintre produsele analizate s-a folosit ulei de rapiţă, în proporţii cuprinse între 50% şi 79%.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit apă ca principal ingredient.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit aromă de muştar.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit sare iodată.
La 18% dintre produsele analizate s-au folosit condimente neprecizate ca tip.
La 12% dintre produsele analizate s-a folosit butilhidroxitoluen şi butilhidroxianisol.
La produsele analizate s-au folosit următoarele substanţe, în proporţii egale, respectiv de 6%: BHA (antioxidant), zaharinat de sodiu, acid tartric, acid lactic şi acesulfam de potasiu .
Cantitatea de zahăr din maionezele analizate variază între 0,3 şi 5,1 grame per 100 grame produs, cantitatea de acizi graşi saturaţi variază între 2,49 şi 10 grame per 100 grame produs, în timp ce cantitatea de sare variază între 0,1 şi 1,6 grame per 100 grame produs.
Valoarea energetică medie a maionezelor analizate este cuprinsă între 244 kcal şi 699 kcal.
În cele 17 tipuri de maioneze s-au identificat 11 aditivi alimentari: acid citric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acesulfam de potasiu, gumă de xantan, gumă de guar, arome, butilhidroxitoluen (BHT), butilhidroxianisol (BHA), aromă de muştar şi acid lactic.
Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă şi care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul şi/sau gustul.
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman.
E211 – benzoat de sodiu este un conservant cu acţiune antibacteriană şi antifungică în mediul acid. Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.
E320 – butilhidroxianisol (BHA), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.
E321 – butilhidroxitoluen (BHT), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.
E330 – acidul citric, agent de reglare a acidităţii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E385 – EDTA, aditiv folosit pentru menţinerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale şi crampe musculare, poate da reacţii alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.
E412 – gumă de guar este un agent de îngroşare. Poate provoca alergii.
E415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulenţă, diaree, crampe abdominale şi scăderea glicemiei.
E950 – acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii şi asupra căruia există suspiciuni privind declanşarea unor afecţiuni identice cu ale aspartamului.
"Maioneza tradiţională are foarte puţine ingrediente în comun cu maioneza industrială care este un amestec din apă, ulei de rapiţă, amidon, acid citric, conservanţi, EDTA şi arome. Având în vedere compoziţia acestui tip de produs nu recomandăm folosirea lui în alimentaţia destinată copiilor, femeilor gravide şi a persoanelor cu probleme grave de sănătate." conf. univ. dr. Costel Stanciu, Preşedinte APC.
Studiul privind calitatea maionezei face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiţie pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse alimentare bogate în sare, zahăr şi grăsimi şi a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor.
