Grăsimile trans, „otrava“ din farfurie

1 2 jpg jpeg

Sunt grăsimi artificiale

Industria alimentară produce din plin alimente care conţin grăsimi trans, prezente în multe mâncăruri pe care le consumăm aproape zilnic.

„Grăsimile trans rezultă în urma hidrogenării acizilor graşi mono- şi poli- nesaturaţi pe cale chimică, în prezenţa hidrogenului, a unor condiţii de temperatură şi presiune şi a unui catalizator. Acestea sunt grăsimi artificiale“, explică dr. Cristina Spiroiu, medic primar endocrinologie, diabet zaharat, la Spitalul Militar Central „Carol Davila“, din Bucureşti.

În hrana noastră naturală se găsesc cantităţi mici şi nedăunătoare de grăsimi trans. Acestea se produc în intestinul unor animale şi se pot găsi în carnea de vacă şi cea de oaie, derivatele de lapte - unt, smântână, lactate integrale şi brânzeturi.

Sunt mai ieftine

Grăsimile trans sunt uşor de utilizat, costul lor de producţie este ieftin, măresc valabilitatea produsului şi pot fi folosite timp îndelungat. În plus, dau alimentelor gustul şi textura dorită.

Multe restaurante folosesc grăsimi trans la prăjirea alimentelor, deoarece uleiurile cu astfel de grăsimi pot fi folosite de mai multe ori în friteuzele comerciale. Danemarca, Elveţia, precum şi Canada au redus sau limitat utilizarea de grăsimi trans în restaurante.

În ce produse se găsesc

Grăsimile trans se găsesc în multe alimente - inclusiv în cele prăjite (cartofii prăjiţi, şniţelele, gogoşile) şi în produsele de patiserie (prăjituri, bomboane, plăcintă, biscuiţi, prafurile pentru prepararea cremelor, budinci, clătite, unele îngheţate), dar şi în margarina tartinabilă, în popcornul preparat la microunde şi în pizza congelată.

„Prototipul grăsimilor trans este margarina – aşa cum se obţinea ea atunci când a fost inventată. Grăsimile hidrogenate – ca margarina – se obţin pornind de la uleiuri vegetale, cel mai adesea de soia sau floarea-soarelui. Acizii graşi polinesaturaţi din uleiuri sunt necesari organismului şi sunt de ales faţă de cei saturaţi pentru a menţine sănătatea sistemului cardiovcascular; prin hidrogenare dispare acest avantaj,“ explică medicul Cristina Spiroiu. Cât de mult rău fac organismului

Consumul de alimente ce au grăsimile trans duce la înfundarea arterelor, favorizând apariţia atacului de cord, cât şi a accidentului vascular cerebral.

Studii recente indică faptul că acizii graşi trans pot creşte şi riscul de diabet zaharat. Cercetătorii de la Şcoala de Sănătate Publică de la Universitatea Harvard din Boston sugerează că înlocuirea grăsimilor trans în dietă cu grăsimi polinesaturate (cum sunt uleiurile vegetale, somonul etc.) poate reduce riscul de diabet zaharat cu până la 40%.

La ce să fii atent pe etichetă

Citeşte etichetele produselor procesate. Verifică dacă pe lista ingredientelor se regăsesc grăsimi trans ori grăsimi parţial hidrogenate şi nu uita că valorile inscripţionate se referă la o singură porţie.

Alimentele procesate trebuie să conţină maximum 0.5% grăsimi trans per porţie şi consumul de astfel de grăsimi nu trebuie să depăşească 2 g pe zi. Cei care au risc cardiovascular trebuie să conţină mai puţin de 2 g pe zi.

Dr. Cristina Spiroiu,

Medic primar endocrinologie, Spitalul Militar Central „Carol Davila“, Bucureşti

Grăsimile trans duc la creşterea colesterolului, în special a celui rău (LDL), care determină ateroscleroza, şi scade colesterolul bun (HDL), care protejează vasele.

În plus, grăsimile trans favorizează inflamaţia – care este şi ea implicată în ateroscleroză - şi cresc riscul de diabet zaharat. Consecinţa? Deteriorarea vaselor de sânge, cu creşterea riscului de boala coronariană – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, arterită sau acident vascular cerebral.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în lumea civilizată. Efectele de creştere a riscului cardiovascular au dus la interzicerea utilizării în alimentaţie a acestor grăsimi şi la obligaţia de a se menţiona pe eticheta produselor procesate conţinutul de acizi graşi trans. Grăsimile trans se ascund şi sub numele de grăsimi parţial hidrogenate.