Ce este, de fapt, self-help-ul? Psihologul explică

zodii, fericire, foto shutterstock jpg

Self-help este o sintagmă foarte des folosită și destul de populară în rândul oamenilor care nu au timp să se aplece asupra verdicității informațiilor oferite de cărți.

Ideea de self-help se concentrează pe câteva concepte neclare, care pot fi interpretate în mai multe feluri, fiind posibilă chiar inversarea înțelesului de bază. Oamenii de știință clasifică self-help-ul ca simplu marketing. În cultura self-help-ului, sunt folosite concepte care, la o primă privire, par moderne și oferă ”greutate” discursului. Termeni precum ”optimism” și ”calea către sine” sunt folosiți punîndu-se accentul pe viteza obținerii rezultatelor, nu pe profunzimea acestora sau durata lor. Cărțile de duzină promovează capacitatea omului de a se auto-vindeca, dar nu oferă un răspuns privind durata acestor efecte.

De exemplu, ”Supă de pui pentru suflet” a lui Jack Canfield este o încercare de a vinde o formulă a fericirii instante, la care se poate ajunge fără prea mari bătăi de cap și, mai ales, fără a merge la psiholog.

Afacerea self-help promovează metode relativ ieftine (în orice caz, mai ieftine decât psihoterapia) de vindecare a rănilor sufletești, bazându-se pe ideea că ”puterea stă în tine”, lucru adevărat, dar fiecare dintre noi are nevoie de ghidaj, pe care doar un specialist îl poate oferi.

O altă caracteristică a cărților de self-help este generalizarea propriei experiențe. De multe ori, acești autori povestesc anumite întîmplări din propria viață și generalizează parcursul lor. În schimb, teoria spune că fiecare experiență diferă, în funcție de trăsăturile omului respectiv.

Cel mai periculos, din punctul de vedere al unui psiholog, este acest sentiment de atotputernicie, care poate fi indus cu ușurință prin împărtășirea propriei experiențe și garantarea reușitei, prin folosirea acelorași mijloace. 

Self-help-ul a apărut, de fapt, dintr-o nevoie, anume nevoia omului de a fi sigur că deține toate pârghiile și poate apela oricând la niște informații aflate la îndemână. Astfel, cultura self-help-ului a profitat de această necesitate. Librăriile au început să aibă rafturi dedicate acestui subiect, iar oamenii sunt din ce în ce mai curioși în această privință.  

Din păcate, marea tragedie a acestui curent este faptul că oamenii nu mai apelează la gândirea critică, pentru a diferenția între ce e bine și ce e rău.

Mintea noastră are incredibila capacitate de a se adapta în asemenea măsură încât inversează valoarea informațiilor, transformând ce e corect, în greșit și viceversa, pentru a-și confirma convingereile. Psihologii numesc acest fenomen bias de confirmare, rezultând în perceperea alterată a realității.

Text scris de Sima Simina-Maria, psiholog