De ce să mănânci mai des vinete (VIDEO)

Vinetele se înrudesc cu roşia şi cartoful, sunt prezente în mai multe mărimi şi culori, iar din punct de vedere botanic, sunt considerate a fi „bace“, adică fructe cărnoase cu coajă subţire şi multe seminţe. Deoarece fac parte din familia mătrăgunei, cândva se credea că sunt otrăvitoare. Dacă din greşeală se consumă frunzele şi florile plantei, acestea, în cantităţi mari, pot fi toxice, din cauza solaninei.

Deşi vinetele nu se consumă crude, ci fie fierte, la grătar, prăjite ori înăbuşite la cupele îşi păstrază proprietăţile nutritive şi după ce sunt preparate termic. După ce au fost curăţate şi tăiate trebuie imediat preparate, căci se oxidează foarte repede.

Printre cele mai cunoscute calităţi ale vinetelor, s-a descoperit, în urma numeroaselor studii, că, dacă le mănânci regulat scad riscul de diabet, boli de inimă şi obezitate. De asemenea, sunt bune pentru sănătatea părului şi îţi conferă un surplus de energie.

Au un conţinut ridicat de fibre dietetice

Datorită fibrelor, vin în sprijinul digestiei şi, mai mult, previn cancerul de colon. Deşi au puţine calorii, te ajută să te saturi şi reduc astfel pofta de mâncare. După o masă bogată în vinete, nu-ţi va veni să mănânci din nou la scurt timp ci vei avea senzaţia că te-ai săturat. Dacă sănătatea şi medicul îţi permit, ai putea ţine o dietă pentru slăbit cu ajutorul vinetelor la grătar, deci nu prăjite, pentru că absorb foarte mult ulei.

Conform medicalnewstoday.com, o cană cu vinete crude conţine următoarele substanţe nutritive: 20 de calorii, 2.5 g de fibre dietetice, 0.8 g de proteine şi 4.82 g de carbohidraţi astfel că datorită lor vei beneficia de 10% de fibre, 5% vitamina B6, 2% magneziu, 3% vitamina C, 5% potasiu şi 1% fier, din doza zilnică recomandată.

Combat inflamaţiile

Datorită acidului clorogenic cât şi antocianinelor (pigmenţi naturali), vinetele acţionează ca antioxidanţi şi luptă contra inflamaţiilor din organism. Aceşti compuşi au rolul de a proteja celulele de efectul radicalilor liberi şi previn în acest fel apariţia şi creşterea tumorilor cât şi împrăştierea celulor canceroase. Vinetele mai conţin şi polifenoli care au efect anticancerigen. De asemenea, stimulează detoxificarea enzimelor din interiorul celulelor şi le elimină pe cele care duc la declanşarea cancerului.

Îmbunătăţesc memoria

Cu ajutorul testelor în laborator s-a descoperit că nasunina, substanţa prezentă în coaja vinetelor, are un efect antioxidant care protejează membranele celulelor nervoase de deteriorare din cauza radicalii liberi. Tot aceasta ajută la transportarea nutrienţilor către celule şi elimină rezidurile. Un alt rezultat al studiilor este dat de faptul că antocianinele au proprietatea de a inhiba inflamaţia de la nivelul creierului. În acest fel previne apariţia tulburărilor mentale legate de vârstă, iar procesul de memorare va cunoaşte o creştere.

Te scapă de colesterolul rău

Oamenii de ştiinţă, în urma unor teste efectuate pe iepurii care aveau un conţinut ridicat de colesterol, au descoperit că după ce au consumat suc de vinete, au scăzut în greutate, iar nivelul colesterolului LDL a cunoscut o decreştere semnificativă. Acest lucru s-ar datora acidului clorogenic, care pe lângă asta, acţionează împotriva microbilor şi virusurilor. Pe lângă cele menţionate mai sus, vinetele, datorită flavonoidului numit antocianină dar şi potasiului, fibrelor, vitaminelor B6 şi C, contribuie la sănătatea aparatului cardiovascular. Potrivit specialiştilor, este indicat să mănânci alimente bogate în flavonoizi, deoarece reduc şansa de deces din cauza unei boli de inimă.

Ştiai că...

... mai demult, la italieni şi apoi la egipteni circula o credinţă că vinetele cauzează nebunia? Sau ai aflat că tutunul face parte din aceeaşi familie cu cea a vinetelor şi că ultimele conţin o cantitate mică de tutun?

Contraindicaţii

Unii spun că din cauza alcaloidelor şi a solaninei, aceste chimicale prezente în vinete ar agrava simptomele artritei şi inflamaţiile din organism. Momentan nu s-a dovedit acest lucru, însă unii consumatori de vinete spun că se simt mai bine după ce nu au mai mâncat alimente din familia mătrăgunei, spre exemplu: cartofi, roşiile şi ardeii iuţi. Cei care sunt predispuşi la litiază renală nu trebuie să mănânce des vinete fiindcă ele conţin oxalaţi care duc la formarea pietrelor la rinichi. Nu ar trebui consumate în exces de persoanele care au lipsă de fier în organism.