Ce fel de conserve sunt de fapt sănătoase! Nu expiră niciodată

Cristi Mărgărit, consultant în nutriţie şi fitness, oferă câteva sfaturi utile doamnelor care pun legumele la conservat, dar şi celor care fac de an de an gemuri şi dulceţuri.

”Când punem conserve acasă trebuie să respectăm regulile de igienă, să spălăm borcanele, să le dezinfectezi prin căldură, legumele să fie curate şi astfel nu avem nevoie de conservanţi. Aşa ne ţin ani de zile. Conservele la borcan pot fi consumate şi după mulţi ani. Când vorbim de vegetale nu este un risc atât de mare. La carne trebuie să avem mare grijă pentru că poate fi fatală, mai ales dacă este capacul umflat. Mare atenţie!

În cazul murăturilor avem cele două variante cele în sare sau în oţet şi cele puse cu sare sunt mai sănătoase. Acolo este o fermentaţie lactică şi termenul de valabilitate este nelimitat, adică nu cred că trăim noi suficient de mult cât să ajungă să nu mai fie comestibile. Acidifierea opreşte dezvoltarea bacteriilor. Acidul lactic se produce prin fermentaţie, deci conservarea este naturală şi va ţine” a explicat expertul.

Aşadar cele mai sănătoase murături sunt cele preparate în casă, din apă şi sare neiodată, păstrate în vase de sticlă. Este recomandat ca murăturile cu oţet să fie consumate cât mai rar, deoarece doar murăturile cu sare conţin acizi lactici. Fiecare tip de murături este indicată unei afecţiuni. De exemplu, castraveţii au proprietatea de a scădea colesterolul, conopida are rolul de a încetini procesul de îmbătrânire, iar roşiile verzi combat virusurile.

Întăresc sistemul imunitar

Întrucât au probiotice, murăturile sunt benefice pentru persoanele care fie se confruntă cu dezechilibrul florei intestinale şi cu imunitate scăzută, fie după un aport de medicamente antiinflamatoare sau antibiotice.

De asemenea, sunt indicate celor cărora li se administrează chimioterapie sau radioterapie. Dar doar murăturile preparate în saramură au un conţinut bogat în probiotice, spre deosebire de castraveţii muraţi vara.

Împiedică acumularea de grăsimi în sânge

În cazul persoanelor care suferă de dislipidemii (creşterea colesterolului de tip LDL şi a trigliceridelor în sânge), datorită conţinutului de fibre, murăturile pot reprezenta un adaos preţios în timpul meselor.

Fibrele din conţinutul lor stimulează digestia după o masă cu un conţinut mai crescut în carbohidraţi, precum mesele celor care ţin post, sau mai crescut de grăsimi, precum mesele festive.

Sunt bogate în antioxidanţi

În afară de pierderea de vitamine hidrosolubile (B şi C), marea majoritate a antioxidanţilor conţinuţi iniţial de legumele murate precum antocianii din varză roşie, carotenoizii din morcovi sau gogoşari, licopenul din gogonele sunt disponibile în produsele preparate decât în produsele crude.

Deci iarna putem folosi murăturile în locul legumelor proaspete şi putem compensa lipsa vitaminelor hidrosolubile printr-un aport variat de fructe proaspete.

Previn cârceii

Zeama de varză sau lichidul în care au fost preparate alte murături sunt recomandate persoanelor care fac cârcei în timpul activităţilor fizice.

Fie că sunt generaţi sau nu de transpiraţia excesivă necompensată prin hidratare corectă, fie că sunt generaţi de exerciţii executate incorect, studiile demonstrează că zeama de murături este eficientă în cam 60% din cazurile de cârcei asociaţi activităţii fizice.