E grav sau nu dacă vorbești de unul singur?
Dacă obişnuieşti să vorbeşti cu tine cu voce tare, află că nu eşti singurul. În jur de 25% dintre adulți au acest obicei.
Vorbitul de unul singur este o modalitate care poate ajuta la reducerea senzației de singurătate și nesiguranță, creând un sentiment de prezență. Când oamenii vorbesc cu ei înșiși își pot rezolva problemele mental, acest proces fiind cunoscut sub numele de „auto-explicare”. Vorbitul cu voce tare ajută la clarificarea gândurilor și la învățarea din experiențe. Acest tip de auto-discurs poate avea un impact pozitiv asupra sănătății mentale și sociale, ajutând la luarea deciziilor și la motivarea în realizarea anumitor sarcini.
Există 2 tipuri de auto-discurs: pozitiv și negativ. Cel pozitiv poate ajuta la creșterea încrederii în sine. În schimb, cel negativ poate însoţi unele tulburări mentale.
Când este benefic acest obicei
Vorbitul de unul singur poate fi un instrument util pentru realizarea obiectivelor, procesarea situațiilor dificile și îmbunătățirea performanței. Studiile au arătat că auto-discursul pozitiv poate ajuta la îmbunătățirea performanțelor şcolare și sportive, în special atunci când oamenii se confruntă cu îndoieli sau dificultăți. De asemenea, vorbitul cu voce tare poate ajuta la înțelegerea și învățarea mai eficientă a informațiilor.
Auto-discursul pozitiv implică un dialog intern optimist și afirmativ, care poate îmbunătăți atenția, încrederea în sine și rezolvarea problemelor. Acest tip de auto-discurs este adesea folosit de sportivi pentru a-și creşte performanțele.
Vezi și: Boala care te poate face să vorbeşti obscen
Poate fi semn de boală?
În unele cazuri, vorbitul de unul singur poate fi un semn al unei afecțiuni de sănătate mentală. De exemplu, vorbitul incoerent și murmurarea pot fi un simptom al schizofreniei, o condiție care afectează mulți oameni la nivel global. Schizofrenia este mai comună la tineri, în special în perioadele de tranziție majoră din viață. Simptomele includ gânduri dezordonate și halucinații. Cu toate acestea, dacă este diagnosticată devreme, schizofrenia poate fi tratată și gestionată.
Alte afecțiuni mentale asociate cu vorbitul de unul singur includ tulburările obsesiv-compulsive, depresia majoră, tulburarea de stres post-traumatic și tulburările de anxietate. Aceste afecțiuni pot fi caracterizate de gânduri intruzive și negative, care pot agrava simptomele și pot afecta calitatea vieții.
Dialogul intern trebuie să fie pozitiv!
Deși auto-discursul negativ poate motiva uneori schimbarea, în majoritatea cazurilor este dăunător pentru sănătatea mentală. Dacă te confrunți frecvent cu un dialog intern negativ, există câteva tehnici care te pot ajuta să-l gestionezi și să dezvolți un auto-discurs mai blând!
Vorbește cu o a treia persoană: Utilizarea auto-discursului motivațional cu o a treia persoană poate reduce anxietatea și stresul, creând o distanțare socială față de provocarea sau problema cu care te confrunți.
Practică restructurarea cognitivă: Aceasta tehnică terapeutică ajută la schimbarea gândurilor negative în unele pozitive.
Concentrează-te pe recunoștință: Practicarea recunoștinței poate ajuta la reorientarea gândurilor și la dezvoltarea rezilienței.
Dă un nume dialogului intern negativ: Recunoașterea și acceptarea auto-discursului negativ îți permit să-l gestionezi mai eficient și să previi deraierea gândurilor tale.
Când devine o preocupare?
Deși vorbitul de unul singur este normal în majoritatea cazurilor, poate deveni o problemă dacă interferează cu viața de zi cu zi. În acest caz, poate fi un semn al unei afecțiuni mentale subiacente și poate crește riscul dezvoltării unor tulburări precum anxietatea și depresia.
În aceste situaţii, este recomandat să consulți un specialist în sănătate mentală (psiholog, psihiatru). Un profesionist poate ajuta la identificarea cauzelor simptomelor și la dezvoltarea unui plan pentru îmbunătățirea stării de bine. În cele din urmă, nu este vorba despre a vorbi cu noi înșine, ci despre cum ar trebui să o facem doar cu consecințe pozitive.
@Shutterstock
