Iat─â cum afecteaz─â poluarea s─ân─âtatea ┼či fertilitatea. Sfatul medicului

1 poluare oras jpg jpeg

Poluarea este o realitate cu care tr─âim ├«n fiecare zi, indiferent locul ├«n care tr─âim. ├Än mod evident, ora┼čele sunt printre cele mai poluate zone ┼či, dup─â cum arat─â datele Eurostat, situa┼úia din Rom├ónia este dramatic─â. ├Än r├óndul statelor din Uniunea European─â, ┼úara noastr─â ocup─â locul al treilea ├«n ceea ce prive┼čte concentra┼úia de particule fine periculoase (PM2,5) din zonele urbane.

├Än anul 2020, Bucure┼čtiul, cel mai populat ora┼č din ┼úara noastr─â, a ocupat pozi┼úia 51 ├«n topul celor mai poluate capitale la nivel mondial. Poluarea cu particule fine, dar ┼či ceilal┼úi poluan┼úi au un impact negativ asupra calit─â┼úii vie┼úii ┼či, ├«n cele din urm─â, ┼či asupra s─ân─ât─â┼úii.

, medic specialist endocrinolog ├«n cadrul clinicii DigestMed, explic─â faptul c─â substan┼úele poluante din mediul ├«nconjur─âtor au un impact major asupra sistemului endocrin. ÔÇ×Aceste substan┼úe pot interfera cu buna func┼úionare a sistemului endocrin ├«n diverse etape: pot altera sinteza (produc┼úia) de hormoni, pot altera transportul hormonilor c─âtre celulele ┼úint─â sau intra ├«n competi┼úie cu hormonii pentru receptorii hormonali, modific├ónd complet r─âspunsul celulelorÔÇŁ, adaug─â aceasta.

Ce este ┼či cum func┼úioneaz─â sistemul endocrin?

stanga
dreapta
2 thumbnail dr alina rusu digestmed 1 jpg jpeg

Sistemul endocrin este un complex format dintr-o re┼úea de glande ┼či hormonii produ┼či de acestea. Glandele endocrine sunt organe ├«nalt specializate f─âr─â ducte (adic─â f─âr─â canale) care elibereaz─â hormonii produ┼či ├«n s├ónge.  Ace┼čti hormoni sunt substan┼úe chimice care joac─â un rol important ├«n func┼úionarea optim─â a organismului.

Sistemul endocrin are nevoie de trei structuri pentru a-┼či realiza func┼úia:

ÔŚĆ

Glande;

ÔŚĆ

Hormoni;

ÔŚĆ

Receptori hormonali.

Prin s├ónge, hormonii sunt transporta┼úi c─âtre organe, unde ac┼úioneaz─â atunci prin ├«nt├ólnirea cu o serie de receptori specifici. Func┼úionarea sistemului endocrin se bazeaz─â pe o comunicare de tip feedback. Astfel, de exemplu, glanda pituitar─â (hipofiza) prime┼čte informa┼úii c─â ├«n s├ónge se afl─â o cantitate prea mic─â dintr-un anumit hormon. ├Än aceast─â situa┼úie, hipofiza va trimite un semnal c─âtre glanda responsabil─â de producerea respectivului hormon s─â produc─â o cantitate mai mare. Procesul poate avea loc ┼či ├«n sens invers, atunci c├ónd hipofiza va transmite c─âtre glande reducere produc┼úiei anumitor hormoni.

Principalele glande endocrine sunt:

ÔŚĆ

Hipofiza;

ÔŚĆ

Hipotalamusul;

ÔŚĆ

Glanda tiroida;

ÔŚĆ

Insulele Langerhans, de la nivelul pancreasului;

ÔŚĆ

Glandele paratiroide;

ÔŚĆ

Glandele suprarenale;

ÔŚĆ

Ovarele;

ÔŚĆ

Testiculele.

Poluarea ┼či sistemul endocrin

Ca să putem vorbi despre efectele pe care poluarea le are asupra sistemului endocrin trebuie să avem o imagine clară asupra diferitelor categorii de substanţe poluante. Poluanţii pot fi:

1. Gazo┼či: monoxidul ┼či dioxidul de carbon, oxizi de sulf (produ┼či de vulcani sau de activitatea industrial─â); oxizi de nitrogen (care provin din arderile la temperaturi ├«nalte), compu┼či volatili organici (metanul, agen┼úii de r─âcire folosi┼úi pentru frigidere sau unit─â┼úile de aer condi┼úionat, sau substan┼úele rezultate din arderea plasticului).

2. Particule: praf, acizi, molecule organice, metale care provin din activitatea vulcanilor, furtuni de nisip, incendiile de vegeta┼úie, din arderile de combustibil (vehicule terestre, aeriene sau maritime), din procesele industriale, fumul de ┼úigar─â, detergen┼úii casnici, pesticide, erbicide, vopseluri, adezivi sau produse de ├«ngrijire personal─â. Aceste substan┼úe afecteaz─â solul, aerul, dar ┼či mediile acvatice.

Cele mai grave afecţiuni ale sistemului endocrin cauzate de poluare

Substanţele poluante cu care intrăm în contact zi de zi pot duce la probleme de sănătate printre care se numără:

ÔŚĆ

Infertilitate, at├ót la femei, c├ót ┼či la b─ârba┼úi;

ÔŚĆ

Tulbur─âri de pubertate sau menopauz─â;

ÔŚĆ

Chisturi sau fibroame mamare;

ÔŚĆ

Fibroame uterine;

ÔŚĆ

Boala polichistic─â ovarian─â;

ÔŚĆ

Endometrioza;

ÔŚĆ

Cancer de sân, ovar, prostată, testicule sau cervical;

ÔŚĆ

Obezitate;

ÔŚĆ

Diabet zaharat;

ÔŚĆ

Sindrom metabolic;

ÔŚĆ

Boli cardio-vasculare;

ÔŚĆ

Tulburări ale funcţiei tiroidiene;

ÔŚĆ

Tulbur─âri ale sistemului imunitar;

ÔŚĆ

Probleme legate de dezvoltarea intrauterin─â a f─âtului.

Afec┼úiunile sistemului endocrin asociate cu poluarea depind de cantitatea de poluan┼úi la care suntem expu┼či ┼či momentul ├«n care am fost expu┼či. ├Än cazul expuneri intrauterine, efectele pot fi permanente ┼či chiar transmise genera┼úiilor viitoare.

Simptome la care trebuie să fim atenţi

Simptomele care ar trebui să ne atragă atenţia includ:

ÔŚĆ

Fluctuaţiile de greutate nejustificate;

ÔŚĆ

Insomniile;

ÔŚĆ

Transpiraţiile nocturne;

ÔŚĆ

Pielea uscat─â;

ÔŚĆ

Ciclul menstrual neregulat;

ÔŚĆ

Probleme legate de înghiţirea mâncării.

Dr. Alina Rusu subliniaz─â faptul c─â este indicat─â stabilirea unui consult de specialitate atunci c├ónd observ─âm probleme legate de dezvoltarea celor mici. Expunerea la substan┼úele poluante din aer, sol sau ap─â poate duce la stagnarea cre┼čterii sau, din contr─â, la o accelerare anormal─â a procesului. ├Än plus, ajutorul unui endocrinolog recomandat unui cuplu care ├«┼či dore┼čte un copil, dar care nu reu┼česc s─â ob┼úin─â o sarcin─â.

Ne afecteaz─â poluarea ┼čansele de a fi p─ârin┼úi?

┼×ansele de a ob┼úine o sarcin─â ┼či de a avea un bebelu┼č depind de ovocitele viabile, ÔÇ×ou─âleÔÇŁ produse de ovare, ┼či de spermatozoizii s─ân─âto┼či, produ┼či ├«n num─âr suficient de c─âtre testicule. Studiile au ar─âtat c─â disruptorii endocrini au un impact negativ at├ót asupra femeilor, c├ót ┼či asupra b─ârba┼úilor. Efectele negative asupra func┼úiei reproductive pot fi identificate de la formarea game┼úilor, dup─â unirea ovulului cu spermatozoidul, dar ┼či ├«n timpul vie┼úii intrauterine.

Cum avem grij─â de s─ân─âtatea sistemului endocrin?

Substanţele care afectează funcţionarea normală a sistemului endocrin sunt prezente peste tot în jurul nostru. Din această cauză, eliminarea totală a acestora este imposibilă. Cu toate acestea, după cum explică Dr. Rusu, putem lua măsuri pentru a evita anumiţi disruptori endocrini:

ÔŚĆ

Bisfenolii (BPA). Pentru a evita ingerarea acestor compu┼či din materialele plastice este recomandat─â evitarea ├«nc─âlzirii recipientelor din plastic ┼či ├«nlocuirea lor cu recipiente din sticl─â.

ÔŚĆ

Parabenii. Din fericire exist─â o gam─â larg─â de produse cu eticheta ÔÇ×paraben freeÔÇŁ disponibile pe rafturile magazinelor ┼či al farmaciilor.

ÔŚĆ

Ftala┼úii. Ace┼čti compu┼či din obiectele din plastic pot fi elibera┼úi de temperaturile extreme din timpul ├«nghe┼úului sau al arderii.

ÔŚĆ

Pesticidele. Pentru a evita consumarea acestor substan┼úe este recomandat s─â alegem cu grij─â fructele ┼či legumele pe care le alegem. Produsele cu etichet─â ÔÇ×bioÔÇŁ sunt crescute f─âr─â a folosi astfel de substan┼úe sau cu cantit─â┼úi atent reglementate de pesticide.

ÔŚĆ

Sulfa┼úii. Ace┼čtia pot fi ├«nt├ólni┼úi cu prec─âdere ├«n produsele de cur─â┼úenie sau cosmetice. Din aceast─â cauz─â este recomandat─â citirea cu aten┼úie a etichetelor pentru a alege acele produse care au cele mai mici cantit─â┼úi de substan┼úe periculoase. De asemenea, este indicat─â citirea cu aten┼úie a instruc┼úiunilor de folosire.

Tipul de poluare la care suntem expu┼či determin─â bolile de care am putea suferi?

Dr. Alina Rusu subliniaz─â faptul c─â identificarea rela┼úiilor de cauzalitate dintre substan┼úele poluante ┼či afec┼úiunile pe care le cauzeaz─â este un domeniu ├«n care cercet─âtorii au depus eforturi semnificative, dar ├«n care mai sunt multe informa┼úii de descoperit. Cu toate acestea, poate fi stabilit─â o cauzalitate ├«ntre diferitele tipuri de substan┼úe ┼či anumite afec┼úiuni.

Cele mai cunoscute afec┼úiuni atribuite poluan┼úilor din aer sunt: boala obstructiv─â bronhopulmonar─â, cancerul de pl─âm├ón (fumul de ┼úigar─â fiind responsabil de peste 85% din decesele din cauza cancerului pulmonar), accidentele vasculare, boala ischemic─â cardiac─â ┼či infec┼úii respiratorii acute, at├ót la adul┼úi c├ót ┼či la copii.

Poluarea din ap─â ne poate afecta direct, prin consumul direct, c├ót ┼či indirect, prin consumul de alimente la a c─âror produc┼úie s-a folosit apa contaminat─â (legume, fructe, pe┼čte sau preparate din carne animal─â). Aceste substan┼úe chimice pot duce la boli serioase precum: boala renal─â sau hepatic─â p├ón─â la cancer hepatic, afec┼úiuni neurologice, afec┼úiuni tiroidiene, infertilitate, alergii ┼či erup┼úii cutanate.

Conform Agen┼úiei Americane de Protec┼úie a Mediului, radia┼úiile ionizante au suficient─â putere s─â afecteze celulele vii ┼či s─â le altereze materialul genetic (ADN). Din fericire, celulele din corpul nostru au o capacitate de regenerare uimitoarea. C├ónd aceasta regenerare nu are loc ├«n mod corect, celulele pot muri sau pot deveni canceroase. Expunerea la niveluri mici de radia┼úii nu are consecin┼úe imediate ├«ns─â, pe termen lung cresc riscul de cancer.

2 thumbnail dr alina rusu digestmed 1 jpg jpeg