Cum susţii organismul în perioadele de stres

1 stres jpg jpeg

Indiferent c─â este vorba despre un volum mare de lucru la locul de munc─â, o perioad─â de tranzi┼úie sau de schimbare, un conflict cu o persoan─â apropiat─â, problemele de s─ân─âtate sau dificult─â┼úi financiare, cu to┼úii ne confrunt─âm la un moment dat cu stresul. Fiecare persoan─â reac┼úioneaz─â diferit la aceste presiuni. Mintea ┼či corpul nostru declan┼čeaz─â r─âspunsuri la stres care vin odat─â cu eliberarea anumitor hormoni, cum sunt cortizolul ┼či adrenalina, care ne ajut─â corpul s─â ne adapt─âm situa┼úiilor dificile cu care ne confrunt─âm ┼či s─â g─âsim resurse pentru a gestiona situa┼úia ├«n care ne afl─âm.

Uneori ni se poate p─ârea c─â suntem bloca┼úi ├«n fa┼úa stresului ┼či c─â nu putem face nimic pentru a ie┼či din situa┼úia respectiv─â. ├Äns─â, managementul stresului presupune g─âsirea acelor resurse de gestionare a emo┼úiilor negative ┼či de a adaptare la situa┼úia cu care ne confrunt─âm. Astfel, vom reu┼či s─â avem o via┼ú─â echilibrat─â, mai mult timp ┼či energie pentru rela┼úii, munc─â ┼či relaxare ┼či s─â facem fa┼ú─â mult mai bine presiunilor ┼či provoc─ârilor care apar ├«n via┼úa noastr─â.

Care sunt motivele apariţiei stresului 

Ritmul vie┼úii este din ce ├«n ce mai agitat ┼či, din p─âcate, stresul a devenit un mod de via┼ú─â pentru cei mai mul┼úi dintre noi. Ne confrunt─âm zilnic cu o mul┼úime de responsabilit─â┼úi, care pun presiune asupra noastr─â, iar ├«n timp devenim irita┼úi ┼či agita┼úi. Dac─â aceste st─âri nu sunt gestionate la timp, competen┼úele ┼či abilit─â┼úile noastre se reduc ┼či nu mai suntem la fel de capabili s─â ne confrunt─âm cu problemele zilnice.

Primul lucru pe care trebuie s─â ├«l facem pentru a combate efectele nepl─âcute ale stresului este s─â identific─âm factorii care activeaz─â aceast─â stare. Poate fi vorba despre un volum foarte mare de munc─â, lipsa timpului pentru activit─â┼úile care ne fac pl─âcere ┼či ne relaxeaz─â, planificarea foarte multor lucruri pe care nu le po┼úi duce la cap─ât din lipsa timpului ÔÇô to┼úi ace┼čtia sunt factori de stres care ne afecteaz─â calitatea vie┼úii.

Dac─â situa┼úiile stresante, nepl─âcute, au loc una dup─â cealalt─â f─âr─â a l─âsa timp organismului s─â regleze nivelurile de hormoni, atunci ne putem confrunta cu afec┼úiuni ┼či probleme mai grave de s─ân─âtate. Organismul nostru nu este adaptat pentru a func┼úiona ├«n condi┼úii de stres major prelungit, mai ales ├«n lipsa unor factori care s─â echilibreze aceast─â stare. Putem sus┼úine organismul prin activit─â┼úi care ne relaxeaz─â, suplimente care ajut─â la ├«nt─ârirea ┼či refacerea func┼úiilor organismului ┼či perioade de odihn─â. Sistemul nervos nu poate face diferen┼úa dintre o amenin┼úare fizic─â ┼či una emo┼úional─â, a┼ča c─â o discu┼úie ├«n contradictoriu poate declan┼ča ├«n organism acelea┼či reac┼úii ca, de exemplu, o ma┼čin─â care se ├«ndreapt─â cu vitez─â spre noi.

Modul ├«n care ne gestion─âm timpul poate fi de asemenea o surs─â de stres. Dac─â avem foarte multe activit─â┼úi pe parcursul unei zile ┼či suntem ├«n permanen┼ú─â ├«n contratimp ┼či agita┼úi, ne este dificil s─â fim concentra┼úi ┼či productivi. Absen┼úa prioritiz─ârii ne poate determina s─â renun┼ú─âm la anumite lucruri importante care ne pot ajuta s─â gestion─âm stresul mai eficient, cum ar fi odihna, timpul ├«n care faci lucruri relaxante sau interac┼úiunea cu cei din jur.

Cum putem combate stresul  

Stresul nu este o boal─â, ci un r─âspuns al organismului la lucrurile nepl─âcute care ni se ├«nt├ómpl─â, a┼ča c─â nu exist─â un tratament medicamentos care s─â ne protejeze de efectele negative ale acestuia. ├Äns─â, ├«n cazul ├«n care starea de stres se prelunge┼čte ┼či devine cronic─â, afect├óndu-ne calitatea vie┼úii, medicul poate prescrie diverse suplimente care s─â ne regleze st─ârile de anxietate, lipsa somnului, problemele digestive sau tensiunea ridicat─â, ap─ârute ca r─âspuns al organismului la stres.

Pentru a gestiona eficient stresul emo┼úional sau psihic, putem s─â aplic─âm anumite strategii de adaptare. Putem face acest lucru schimb├ónd modul ├«n care ne raport─âm la o anumit─â problem─â ┼či a┼čtept─ârile pe care le avem ├«ntr-o situa┼úie anume. Putem ├«ncepe prin a analiza imaginea de ansamblu, c├ót de important este respectivul eveniment pe termen lung ┼či dac─â va mai conta la fel de mult peste o anumit─â perioad─â de timp.

Anumite surse de stres nu pot fi evitate. Nu putem preveni sau schimba anumite evenimente, cum ar fi apariţia unei probleme de sănătate, încheierea unui raport de muncă sau finalizarea unei relaţii. Chiar dacă nu avem control asupra acestor situaţii, ne putem adapta modul în care reacţionăm atunci când acestea apar.

De asemenea, este important s─â ├«ncerc─âm s─â includem ├«n programul nostru zilnic o activitate pl─âcut─â, care ne relaxeaz─â ┼či ne deconecteaz─â. Astfel, dac─â reu┼čim s─â intercal─âm printre lucrurile importante pe care trebuie s─â le facem ┼či activit─â┼úi care ne ajut─â s─â ne re├«nc─ârc─âm bateriile, vom evalua mult mai clar lucrurile care sunt importante ┼či care sunt urgente ┼či ne vom organiza mult mai bine.

Mi┼čcarea fizic─â este extrem de important─â pentru mintea ┼či corpul nostru. Pe l├óng─â efectele benefice pe termen lung pe care le are sportul, activit─â┼úile fizice au numeroase beneficii ┼či pe termen scurt. Atunci c├ónd facem sport, ├«n corpul nostru se elibereaz─â endorfine, care ne ajut─â s─â ne relax─âm ┼či s─â experiment─âm emo┼úii pozitive.

Stresul nu reprezint─â un mod s─ân─âtos de via┼ú─â, ci ne poate afecta sistemul imunitar, sistemul digestiv ┼či pe cel reproduc─âtor, poate cre┼čte riscul unui stop cardiac sau al unui atac cerebral, ne poate face mult mai vulnerabili la anxietate ┼či depresie ┼či ne poate gr─âbi ├«mb─âtr├ónirea. De aceea, este foarte important s─â ne asigur─âm c─â acord─âm suficient timp pentru relaxare ┼či s─â includem ├«n rutina noastr─â zilnic─â strategii de adaptare, pentru a face fa┼ú─â oric─ârei situa┼úii stresante.

Sursa foto: Unsplash