Colonoscopia îţi poate salva viaţa! Află tot ce trebuie să ştii despre această procedură!
O colonoscopie este o metoda de examinare indicata pentru a detecta anomalii la nivelul intestinului gros (colon) sau al rectului. Este o procedura medicala utila, care ajuta la depistarea cancerului colorectal. Depistat in stadii incipiente, acest tip de cancer poate fi vindecat.
In timpul colonoscopiei, un tub lung si subtire (colonoscop) este introdus in rect. O camera minuscula aflata in varful colonoscopului ii permite medicului sa examineze interiorului intregului colon.
Daca este necesar, polipii sau alte tesuturi anormale pot fi indepartate in timpul colonoscopiei. De asemenea, poate fi prelevata si o proba de tesut (biopsie) in timpul examinarii.
De ce este efectuata
Medicul iti poate recomanda colonoscopia pentru:
- Examinarea semnelor si simptomelor intestinale. O colonoscopie ajuta medicul sa depisteze posibile cauze ale durerii abdominale, ale sangerarii rectale, constipatiei cronice, diareii cronice sau a altor probleme intestinale.
- Screening pentru cancerul de colon. Daca ai 50 de ani sau mai mult si un risc mediu de a face cancer de colon – nu ai alti factori de risc pentru aceasta boala in afara de varsta – medicul iti poate recomanda o colonoscopie la fiecare 10 ani sau mai devreme. Colonoscopia este una dintre optiunile de screening pentru cancerul de colon. Vorbeste cu medicul despre optiuni.
- Detectarea polipilor. Daca ai mai avut polipi, medicul iti poate recomanda o colonoscopie de urmarire.
Implica riscuri rare
Colonoscopia implica unele riscuri. Rar, colonoscopia poate fi insotita de:
- Reactii adverse la anestezicul folosit pentru examinare
- Sangerare la locul de unde a fost luata proba pentru biopsie sau de la nivelul polipului sau a altui tesut anormal indepartat
- Perforatia colonului sau a rectului.
Dupa discutia privind riscurile, medicul iti va cere sa semnezi un consimtamant de autorizare a procedurii.
Cum te pregatesti
Inainte de colonoscopie, este nevoie de golirea colonului. Orice urma de reziduuri poate afecta vizualizarea colonului si a rectului.
Pentru golirea colonului, medicul iti poate recomanda:
- Adoptarea unei diete speciale in ziua de dinaintea examinarii. In mod normal, nu ai voie sa consumi alimente solide cu o zi inainte de colonoscopi. Se recomanda lichidele clare – apa, ceai, cafea fara lapte sau crema, bauturi racoritoare. Evita lichidele rosii, care pot fi confundate cu sangele in timpul colonoscopiei. Nu consuma nimic dupa miezul noptii inaintea colonoscopiei.
- Administrarea unui laxativ. Medicul iti poate recomanda sa iei un laxativ. Vei primi indicatii sa iei laxativul in noaptea de dinaintea efectuarii colonoscopiei sau noaptea si in dimineata cand va avea loc procedura.
- Folosirea unui kit pentru clisma. In unele cazuri, este nevoie de utilizarea unui kit pentru clisma (administrat de la farmacie) – fie cu o noapte inainte, fie in dimineata efectuarii procedurii – pentru golirea colonului. Clisma nu este recomandata ca prima optiune pentru golirea colonului.
- Ajustarea tratamentului medicamentos. Cu o saptamana inainte de colonoscopie, aminteste-i medicului daca urmezi tratamente pentru diabet, hipertensiune arteriala, boli cardiace sau daca iei suplimente pe baza de fier.
De asemenea, spune-i medicului daca iei aspirina sau alte tratamente care subtiaza sangele precum warfarina, anticoagulante mai noi precum dabigatran sau rivaroxaban indicate pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sange sau de aparitie a accidentului vascular cerebral; ori medicamente pentru inima precum clopidogrel.
Poate fi nevoie de ajustarea tratamentulu cu aceste medicamente sau sa opresti temporar administrarea lor.
La ce sa te astepti
In timpul examinarii
Este nevoie de sedare. Uneori se administreaza oral un sedativ usor, alteori acesta se asociaza cu un calmant intravenos, pentru a scadea disconfortul.
Vei sta asezat pe o parte pe masa de examinare, de obicei cu genunchii spre piept. Medicul va introduce colonoscopul in rect. Acesta este suficient de lung pentru a ajunge in intreaga parte a colonului. Are o sursa de lumina si un tub prin care se insufla in colon dioxid de carbon. Aerul sau dioxidul de carbon insuflat in colon permite o mai buna vizualizare a mucoasei colonului.
Colonoscopul are atasata si o camera minuscula la varf. Camera trimite imagini la un monitor din sala de examinare, astfel incat medicul sa poata studia interiorul colonului.
Medicul poate insera si instrumente prin tub pentru a preleva probe de tesut (biopsie) sau pentru a indeparta polipii sau alte zone cu tesut anormal.
O colonoscopie dureaza in jur de 30 – 60 de minute.
Dupa procedura
Dupa efectuarea colonoscopiei, dureaza in jur de o ora pentru a-ti reveni dupa sedare. Vei avea nevoie sa fii insotit, pentru ca este posibil sa dureze mai multe ore pana iti revii din sedare. In acea zi, este recomandat sa nu sofezi sau sa mergi la serviciu.
Daca medicul a indepartat un polip in timpul coloscopiei, este posibil sa fii sfatuit sa urmezi temporar o anumita dieta.
Este posibil sa te simti balonat sau sa ai gaze cateva ore dupa examinare, cat dureaza evaluarea aerului din colon. Mersul te ajuta sa previi acest disconfort.
De asemenea, poti observa putin sange in primele scaune dupa examinare. De regula, nu este ceva ingrijorator. Ia legatura cu medicul daca observi in continuare sange sau daca ai dureri abdominale persistente sau febra. Desi sunt rare, astfel de simptome apar in primele zile dupa procedura sau in primele 2 saptamani.
Ce arata rezultatele
Medicul va analiza rezultatele colonoscopiei, apoi ti le va comunica.
Rezultatul negativ
Un astfel de rezultat arata ca medicul nu a descoperit anomalii la nivelul colonului.
Medicul iti va recomanda o alta colonoscopie:
- La 10 ani, daca ai risc mediu de a face cancer de colon – nu ai alti factori de risc in aparitia bolii in afara de varsta
- La 5 ani, daca ai avut polipi depistati la colonoscopiile anterioare
- La 1 an, daca au existat materii fecale reziduale in colon, care au impiedicat examinarea completa a colonului.
Rezultatul pozitiv
Acest rezultat arata ca medicul a descoperit polipi sau alte mase de tesut anormal in colon.
Multi polipi nu sunt maligni, dar unii pot fi precancerosi. Polipii scosi in timpul colonoscopiei sunt trimisi la un laborator, pentru a se determina daca sunt maligni, precancerosi sau daca nu prezinta risc de malignizare.
In functie de numarul si marimea polipilor, vei avea nevoie de monitorizare in viitor, pentru a se depista si alti elentuali polipi.
Daca medicul descopera unul sau doi polipi cu diametrul mai mic de 1 centimetru, ti se va recomanda repetarea colonoscopiei la 5 – 10 ani, in functie de alti factori de risc pe care ii ai.
Citeşte şi: Cum afli dacă eşti la risc de-a face cancer de colon
Medicul iti poate recomanda colonoscopia mai devreme daca ai:
- Peste doi polipi
- Un polip mai mare de 1 centimetru
- Polipii si examinarea cu acuratete a fost imposibila din cauza materiilor fecale reziduale din colon
- Polipi cu anumite caracteristici care indica un risc crescut de a face cancer de colon in viitor
- Polipi maligni.
Sursa de documentare:
Citeşte şi: Mituri despre cancerul de colon. Poţi avea boala fără a avea simptome?
