Nu confunda stopul cardiac cu infarctul. Iată ce le diferenţiază!
Cu aproximativ 17,5 milioane de decese pe an, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMC), bolile cardiovasculare sunt una dintre principalele cauze de deces în lumea întreagă. Este bine să fie recunoscute simptomelor acestor boli, pentru a acţiona cât mai repede.
Un atac de cord poate duce la stop cardiac. Foto: Shutterstock
Atât criza cardiacă (infarctul), cât şi stopul cardiac sunt urgenţe medicale, ceea ce înseamnă că trebuie să beneficieze de tratament în cel mai scurt timp posibil, lucru care poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.
Criza cardiacă sau infarctul
Un atac de cord sau infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat, iar mușchiul inimii este lipsit de oxigen. Acest blocaj este adesea cauzat de un cheag de sânge sau de acumularea plăcii în artere (aterom). Dacă fluxul sangvin nu este restabilit rapid, această zonă a mușchiului inimii începe să moară. Consecințele pot fi ușoare sau severe, în funcție de cât timp este întreruptă alimentarea cu sânge. La unii oameni, consecințele pot fi fatale, potrivit heart.org.
Simptomele unui atac de cord pot fi imediate și intense sau pot începe lent, cu simptome ușoare. Este important de reţinut că este posibil să ai simptome ușoare sau chiar să nu ai niciun simptom și să ai totuși un atac de cord. Spre deosebire de stopul cardiac, inima nu se oprește de obicei să bată în timpul unui atac de cord. Simptomele atacului de cord la femei pot fi diferite de cele la bărbați.
Citeşte şi - Simptomele infarctului pot fi diferite la femei. Iată ce trebuie să alerteze!
Stopul cardiac
Stopul cardiac (cardiac arrest) reprezintă oprirea bruscă a activităţii inimii, iar persoana afectată îşi pierde cunoştinţa, are probleme de respiraţie şi de circulaţie a sângelui. Stopul cardiac se produce când un deficit electric la nivelul inimii provoacă bătăi neregulate (aritmii). Practic, inima nu poate pompa sânge către creier, plămâni și alte organe. Când se întâmplă acest lucru, o persoană își pierde cunoștința și nu are puls. Moartea survine în câteva minute dacă victima nu primește tratament.
O criză cardiacă poate determina o perturbare gravă a ritmului cardiac şi poate duce la apariţia unui stop cardiac. Totodată, stopul cardiorespirator, se poate instala în primele 48 de ore de la debutul infarctului miocardic acut.
Diferenţe între cele două urgenţe medicale
În cazul crizei cardiace, inima continuă să bată, circulaţia sangvină nu se opreşte, iar persoana nu şi-a pierdut cunoştinţa.
În stopul cardiac, inima nu mai bate, circulaţia se opreşte, persoana nu mai reacţionează la stimuli, iar în lipsa acordării tratamentului, moartea este iminentă.
În ambele situaţii, se recomandă apelarea 112.
În caz de infarct, se recomandă încetarea activităţilor, administrarea de nitroglicerină sau mestecarea unei aspirine.
În stop cardiac trebuie să se intervină imediat cu un defibrilator sau prin resuscitarea cardiopulmonară - compresii toracice externe (masaj cardiac) şi respiraţie artificială.
