Motive pentru care te simţi obosit

Odihna insuficientă Pentru a funcţiona corespunzător, organismul are nevoie de somn odihnitor, care, în cazul adulţilor, trebuie să fie de 7-8 ore pe noapte. O rutină în ceea ce priveşte somnul te ajută să previi insomniile. Astfel, pentru reglarea ritmului circadian, este bine să te culci şi să te trezeşti la aceleaşi ore. Apneea de somn O altă cauză dovedită a oboselii este sindromul de apnee în somn. Pentru ca acest diagnostic să fie pus, trebuie să existe 5 pauze de somn de minumun 10 secunde într-o oră de somn. Poate avea forme uşoare, moderate sau severe. Netratată, apneea de somn duce la oboseală, precum şi la complicaţii deloc de neglijat (infarct, sindrom metabolic). Este bine de ştiut că excesul de kilograme, fumatul şi consumul de alcool agravează sindromul de apnee în somn. Alimentaţia precară Cazurile tot mai frecvente de oboseală pot avea legătură şi cu alimentaţia bogată în grăsimi şi în zahăr. O masă copioasă, cu produse săţioase şi grase îngreunează digestia, dându-ne senzaţia de slăbiciune generală. Dar şi cei care ţin regimuri restrictive sau care au o dietă sărăcăcioasă pot avea stări de oboseală.

Este bine de ştiut şi că surplusul de kilograme sau obezitatea epuizează organismul. Această asociere are legătură cu perturbările pe care le induce greutatea corporală excesivă - problemele de somn, variaţiile de tensiune şi ale nivelului glicemiei, influenţarea metabolismului de către ţesutul adipos şi dereglarea senzaţiei de saţietate.

Nu este de mirare că multe persoane care reuşesc să slăbească declară că se simt în formă, acest beneficiu fiind explicat tocmai prin faptul că greutatea în exces a fost cauza epuizării lor.

...persoanele care sar peste micul dejun se simt mai obosite pe parcursul zilei decât cele care iau masa de dimineaţă?

O cauză importantă a oboselii este anemia, care, din fericire, poate fi tratată. Pentru depistarea ei, este nevoie de analize de sânge (hemogramă completă, sideremie). Anemia se manifestă prin scăderea hemoglobinei şi a hematocritului sub valorile normale. Hemoglobina are un rol esenţial, ajutând la fixarea şi la transportul oxigenului de la plămâni la ţesuturi. În afară de oboseală, anemia se manifestă prin gâfâială, ameţeli, dureri de cap, paloare a buzelor şi a unghiilor, ritm cardiac rapid, dificultăţi de concentrare şi insomnie. Se tratează prin alimentaţie (consum de alimente care conţin fier precum carnea), uneori fiind nevoie de administrarea de suplimente.

O oboseală intensă şi neobişnuită poate fi pusă pe seama diabetului sau a complicaţiilor acestei afecţiuni. La o persoană care se află sub tratament, epuizarea organismului este un semnal de alarmă în ceea ce priveşte instabilitatea glicemiei. Mai exact, poate fi vorba de hiperglicemie (creşterea glicemiei peste limitele normale) sau hipoglicemie (nivelul scăzut al zahărului din sânge). Primul lucru care trebuie făcut în acest caz este controlarea nivelului glicemiei şi luarea măsurilor care se impun. Netratată, hiperglicemia poate duce la comă diabetică (cetoacidoză). La rândul ei, hipoglicemia necesită administrarea unui produs dulce (3 pătrăţele de glucoză sau 1 linguriţă cu zahăr sau miere).

O oboseală neobişnuită şi persistentă poate fi semnul unei probleme cu inima. De pildă, când este însoţită şi de gâfâială, slăbiciunea organismului ar putea fi cauzată de insuficienţă cardiacă (incapacitatea cordului de a asigura un debit cardiac adecvat necesităţilor organismului), chiar şi la eforturi foarte mici. De asemenea, slăbiciunea intensă ar putea fi un semnal de alarmă pentru infarct, mai ales în cazul femeilor.

Persoanele cu BPOC (bronhopneumopatie cronică obstructivă) obosesc mai repede, din cauza efortului pe care organismul îl depune pentru a respira.

În hipotiroidie, glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni. Apare o „lenevire” a metabolismului, manifestată prin oboseală, tranzit intestinal încetinit (constipaţie), tulburări de ciclu menstrual, diminuarea frecvenţei cardiace, tulburări metabolice, depresie sau agravarea unei depresii, somnolenţă, letargie, poftă de mâncare crescută, exprimare greoaie, tulburări de concentrare, piele uscată, vindecare mai greoaie a rănilor, intoleranţă la frig, infertilitate şi scăderea libidoului. Administrarea hormonilor tiroidieni de sinteză ajută la diminuarea sau reducerea simptomelor hipotiroidismului, printre care şi oboseala.

Există numeroase aspecte legate de serviciu care pot duce la epuizarea fizică şi psihică a organismului. De pildă, munca în tura de noapte poate perturba ritmul circadian, ceea ce cauzează oboseală. Orele peste program, efortul fizic sau intelectual intens şi mediul de lucru stresant (zgomot puternic, temperaturi extreme) sunt alţi factori favorizanţi ai oboselii.

Sunt numeroase infecţii virale care se manifestă (şi) prin oboseală. Un prim exemplu în acest sens este gripa, care adesea debutează cu epuizare, după care apare şi febra. Oboseala este frecventă şi în infecţiile cu virusurile hepatitice, precum şi în cele produse de citomegalovirus, în mononucleoza infecţioasă şi în cea cu HIV.

Stările de slăbiciune şi epuizare însoţesc cancerul, inclusiv tratamentele împotriva acestei boli. Există anumite mecanisme între aceste asocieri. Astfel, unele tipuri de cancer eliberează în sânge cantităţi mari de proteine numite citokine, responsabile de stările de epuizare. Alte tipuri de cancer cresc nevoia de energie, slăbesc muşchii, afectează unele organe precum ficatul, rinichii, inima sau plămânii ori dezechilibrează hormonii, slăbind corpul. În ceea ce priveşte tratamente din cancer (chimioterapie, radioterapie etc.), acestea produc slăbiciune generală prin diverse efecte adverse pe care le au, printre care anemia.

Studiile au arătat că factorii de ordin psihologic sunt prezenţi în cel puţin 50% din cazurile de oboseală. Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mare de a se confrunta cu sindromul de oboseală cronică. Şi cei expuşi constant stresului ajung să aibă aşa-numita oboseală a glandelor suprarenale. Aceasta se manifestă prin epuizare excesivă, trezire greoaie dimineaţa, lipsa apetitului sexual, sentimentul că nu poţi face faţă solicitărilor zilnice, tendinţa de îngrăşare şi nevoia de a consuma excitante (cola, cafea).

Tot mai des în zilele noastre se vorbeşte despre sindromul burnout. Este vorba despre o stare de epuizare fizică şi mentală care apare în urma implicării în situaţii solicitante, cum sunt cele de la locul de muncă. Este întâlnit mai ales la cei care lucrează în domenii ce presupun interacţiunea cu oameni şi se manifestă prin oboseală, insomnie, furie, frustrare, motivaţie scăzută. Pentru evitarea sindromului burnout este nevoie de găsirea unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală, de privilegierea şi de implicarea în activităţile plăcute.

O stare prelungită de oboseală poate fi pusă şi pe seama infecţiilor urinare. De asemenea, şi alergiile alimentare şi excesul de cofeină pot epuiza organismul.