Motive pentru care te simţi obosit

1 2 jpg jpeg

Odihna insuficient─â Pentru a func┼úiona corespunz─âtor, organismul are nevoie de somn odihnitor, care, ├«n cazul adul┼úilor, trebuie s─â fie de 7-8 ore pe noapte. O rutin─â ├«n ceea ce prive┼čte somnul te ajut─â s─â previi insomniile. Astfel, pentru reglarea ritmului circadian, este bine s─â te culci ┼či s─â te treze┼čti la acelea┼či ore. Apneea de somn O alt─â cauz─â dovedit─â a oboselii este sindromul de apnee ├«n somn. Pentru ca acest diagnostic s─â fie pus, trebuie s─â existe 5 pauze de somn de minumun 10 secunde ├«ntr-o or─â de somn. Poate avea forme u┼čoare, moderate sau severe. Netratat─â, apneea de somn duce la oboseal─â, precum ┼či la complica┼úii deloc de neglijat (infarct, sindrom metabolic). Este bine de ┼čtiut c─â excesul de kilograme, fumatul ┼či consumul de alcool agraveaz─â sindromul de apnee ├«n somn. Alimenta┼úia precar─â Cazurile tot mai frecvente de oboseal─â pot avea leg─âtur─â ┼či cu alimenta┼úia bogat─â ├«n gr─âsimi ┼či ├«n zah─âr. O mas─â copioas─â, cu produse s─â┼úioase ┼či grase ├«ngreuneaz─â digestia, d├óndu-ne senza┼úia de sl─âbiciune general─â. Dar ┼či cei care ┼úin regimuri restrictive sau care au o diet─â s─âr─âc─âcioas─â pot avea st─âri de oboseal─â.

Este bine de ┼čtiut ┼či c─â surplusul de kilograme sau obezitatea epuizeaz─â organismul. Aceast─â asociere are leg─âtur─â cu perturb─ârile pe care le induce greutatea corporal─â excesiv─â - problemele de somn, varia┼úiile de tensiune ┼či ale nivelului glicemiei, influen┼úarea metabolismului de c─âtre ┼úesutul adipos ┼či dereglarea senza┼úiei de sa┼úietate.

Nu este de mirare c─â multe persoane care reu┼česc s─â sl─âbeasc─â declar─â c─â se simt ├«n form─â, acest beneficiu fiind explicat tocmai prin faptul c─â greutatea ├«n exces a fost cauza epuiz─ârii lor.

...persoanele care sar peste micul dejun se simt mai obosite pe parcursul zilei decât cele care iau masa de dimineaţă?

O cauz─â important─â a oboselii este anemia, care, din fericire, poate fi tratat─â. Pentru depistarea ei, este nevoie de analize de s├ónge (hemogram─â complet─â, sideremie). Anemia se manifest─â prin sc─âderea hemoglobinei ┼či a hematocritului sub valorile normale. Hemoglobina are un rol esen┼úial, ajut├ónd la fixarea ┼či la transportul oxigenului de la pl─âm├óni la ┼úesuturi. ├Än afar─â de oboseal─â, anemia se manifest─â prin g├óf├óial─â, ame┼úeli, dureri de cap, paloare a buzelor ┼či a unghiilor, ritm cardiac rapid, dificult─â┼úi de concentrare ┼či insomnie. Se trateaz─â prin alimenta┼úie (consum de alimente care con┼úin fier precum carnea), uneori fiind nevoie de administrarea de suplimente.

O oboseal─â intens─â ┼či neobi┼čnuit─â poate fi pus─â pe seama diabetului sau a complica┼úiilor acestei afec┼úiuni. La o persoan─â care se afl─â sub tratament, epuizarea organismului este un semnal de alarm─â ├«n ceea ce prive┼čte instabilitatea glicemiei. Mai exact, poate fi vorba de hiperglicemie (cre┼čterea glicemiei peste limitele normale) sau hipoglicemie (nivelul sc─âzut al zah─ârului din s├ónge). Primul lucru care trebuie f─âcut ├«n acest caz este controlarea nivelului glicemiei ┼či luarea m─âsurilor care se impun. Netratat─â, hiperglicemia poate duce la com─â diabetic─â (cetoacidoz─â). La r├óndul ei, hipoglicemia necesit─â administrarea unui produs dulce (3 p─âtr─â┼úele de glucoz─â sau 1 linguri┼ú─â cu zah─âr sau miere).

O oboseal─â neobi┼čnuit─â ┼či persistent─â poate fi semnul unei probleme cu inima. De pild─â, c├ónd este ├«nso┼úit─â ┼či de g├óf├óial─â, sl─âbiciunea organismului ar putea fi cauzat─â de insuficien┼ú─â cardiac─â (incapacitatea cordului de a asigura un debit cardiac adecvat necesit─â┼úilor organismului), chiar ┼či la eforturi foarte mici. De asemenea, sl─âbiciunea intens─â ar putea fi un semnal de alarm─â pentru infarct, mai ales ├«n cazul femeilor.

Persoanele cu BPOC (bronhopneumopatie cronică obstructivă) obosesc mai repede, din cauza efortului pe care organismul îl depune pentru a respira.

├Än hipotiroidie, glanda tiroid─â nu produce suficien┼úi hormoni. Apare o ÔÇ×lenevireÔÇŁ a metabolismului, manifestat─â prin oboseal─â, tranzit intestinal ├«ncetinit (constipa┼úie), tulbur─âri de ciclu menstrual, diminuarea frecven┼úei cardiace, tulbur─âri metabolice, depresie sau agravarea unei depresii, somnolen┼ú─â, letargie, poft─â de m├óncare crescut─â, exprimare greoaie, tulbur─âri de concentrare, piele uscat─â, vindecare mai greoaie a r─ânilor, intoleran┼ú─â la frig, infertilitate ┼či sc─âderea libidoului. Administrarea hormonilor tiroidieni de sintez─â ajut─â la diminuarea sau reducerea simptomelor hipotiroidismului, printre care ┼či oboseala.

Exist─â numeroase aspecte legate de serviciu care pot duce la epuizarea fizic─â ┼či psihic─â a organismului. De pild─â, munca ├«n tura de noapte poate perturba ritmul circadian, ceea ce cauzeaz─â oboseal─â. Orele peste program, efortul fizic sau intelectual intens ┼či mediul de lucru stresant (zgomot puternic, temperaturi extreme) sunt al┼úi factori favorizan┼úi ai oboselii.

Sunt numeroase infec┼úii virale care se manifest─â (┼či) prin oboseal─â. Un prim exemplu ├«n acest sens este gripa, care adesea debuteaz─â cu epuizare, dup─â care apare ┼či febra. Oboseala este frecvent─â ┼či ├«n infec┼úiile cu virusurile hepatitice, precum ┼či ├«n cele produse de citomegalovirus, ├«n mononucleoza infec┼úioas─â ┼či ├«n cea cu HIV.

St─ârile de sl─âbiciune ┼či epuizare ├«nso┼úesc cancerul, inclusiv tratamentele ├«mpotriva acestei boli. Exist─â anumite mecanisme ├«ntre aceste asocieri. Astfel, unele tipuri de cancer elibereaz─â ├«n s├ónge cantit─â┼úi mari de proteine numite citokine, responsabile de st─ârile de epuizare. Alte tipuri de cancer cresc nevoia de energie, sl─âbesc mu┼čchii, afecteaz─â unele organe precum ficatul, rinichii, inima sau pl─âm├ónii ori dezechilibreaz─â hormonii, sl─âbind corpul. ├Än ceea ce prive┼čte tratamente din cancer (chimioterapie, radioterapie etc.), acestea produc sl─âbiciune general─â prin diverse efecte adverse pe care le au, printre care anemia.

Studiile au ar─âtat c─â factorii de ordin psihologic sunt prezen┼úi ├«n cel pu┼úin 50% din cazurile de oboseal─â. Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mare de a se confrunta cu sindromul de oboseal─â cronic─â. ┼×i cei expu┼či constant stresului ajung s─â aib─â a┼ča-numita oboseal─â a glandelor suprarenale. Aceasta se manifest─â prin epuizare excesiv─â, trezire greoaie diminea┼úa, lipsa apetitului sexual, sentimentul c─â nu po┼úi face fa┼ú─â solicit─ârilor zilnice, tendin┼úa de ├«ngr─â┼čare ┼či nevoia de a consuma excitante (cola, cafea).

Tot mai des ├«n zilele noastre se vorbe┼čte despre sindromul burnout. Este vorba despre o stare de epuizare fizic─â ┼či mental─â care apare ├«n urma implic─ârii ├«n situa┼úii solicitante, cum sunt cele de la locul de munc─â. Este ├«nt├ólnit mai ales la cei care lucreaz─â ├«n domenii ce presupun interac┼úiunea cu oameni ┼či se manifest─â prin oboseal─â, insomnie, furie, frustrare, motiva┼úie sc─âzut─â. Pentru evitarea sindromului burnout este nevoie de g─âsirea unui echilibru ├«ntre via┼úa profesional─â ┼či cea personal─â, de privilegierea ┼či de implicarea ├«n activit─â┼úile pl─âcute.

O stare prelungit─â de oboseal─â poate fi pus─â ┼či pe seama infec┼úiilor urinare. De asemenea, ┼či alergiile alimentare ┼či excesul de cofein─â pot epuiza organismul.