Măsuri necesare dacă ai angină pectorală

Confundată deseori cu infarctul miocardic, angina pectorală este cauzată de alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronare. Apare atunci când inima nu mai primeşte o cantitate suficientă de sânge bogat în oxigen şi se manifestă prin dureri în piept, care pot iradia în spate, spre umeri sau braţe, însoţite de o senzaţie de ameţeală sau de asfixie. De obicei, o criză de angină apare în urma unui efort fizic intens sau în cursul unei activităţi solicitante. Durează doar câteva minute şi nu provoacă leziuni permanente ale inimii. Ea anunţă însă existenţa unor probleme care ne pot pune în pericol viaţa. Dacă angina devine cronică, riscul de a suferi un infarct creşte foarte mult. La majoritatea celor care suferă de această boală, ea apare sub forma numită angină cronică stabilă. În acest caz, ea se manifestă, de obicei, când persoanele sunt active, când fac sport sau în momentele de stres, iar durerea durează mai puţin de 5 minute. Dacă angina este instabilă, durerea poate să apară din senin şi poate dura 15 minute sau chiar mai mult.

Favorizată de ateroscleroză

La fel ca alte boli de inimă, angina pectorală nu apare din senin. Drumul spre această complicaţie este pavat încă din tinereţe, când sedentarismul şi consumul de grăsimi dăunătoare încep să afecteze arterele. Peretele interior devine mai dur, celulele musculare din pereţii vaselor sunt stimulate să crească. Trombocitele, acizii graşi şi calciul se adaugă colesterolului depus şi arterele se acoperă, în timp, cu o placă, proces numit ateroscleroză.

După vârsta de 40 de ani, arterele îngustate nu mai asigură irigarea corespunzătoare a muşchiului cardiac, inima nu mai este alimentată cu suficient sânge şi apare angina pectorală. Dacă îngustarea vaselor persistă, sau dacă inima are nevoie de mai mult sânge, de exemplu pentru un efort fizic, durerile se măresc.

Ce schimbări e bine să faci

Criza de angină poate fi calmată cu medicamente care dilată vasele de sânge, scad frecvenţa cardiacă şi presiunea arterială. Dar, pe lângă administrarea medicaţiei, este esenţial să recurgi la unele schimbări ale stilului de viaţă, pentru a micşora probabilitatea apariţiei crizelor şi a preveni evoluţia bolii:

Mănâncă sănătos şi evită grăsimile. Alege alimente care scad colesterolul şi contribuie la sănătatea inimii: fructe proaspete (mere, portocale, grepfrut, căpşuni), legume (morcovi, fasole, ceapă, porumb, broccoli), peşte (de preferat, gras, întrucât conţine acizi graşi Omega-3), pâine şi cereale integrale, nuci, avocado, produse din soia. Evită consumul de grăsimi animale. Mănâncă pui în loc de carne roşie şi lactate degresate. Evită produsele procesate, care conţin foarte multă sare.

Pune-ţi inima la treabă şi menţine-te în formă. Gimnastica aerobică, mersul pe bicicletă, joggingul şi înotul ne ajută să ne reducem tensiunea şi să combatem ateroscleroza. Un tonus fizic bun se obţine însă doar prin exerciţii regulate. Încearcă să faci sport câte o jumătate de oră pe zi, 5 zile pe săptămână, într-un ritm suficient de intens încât să îţi accelereze puţin respiraţia. Alege exerciţii care să îţi facă plăcere şi care să nu te solicite mai mult decât este confortabil pentru tine.

Învaţă să gestionezi stresul şi să te relaxezi. Mai multe cercetări au arătat că persoanele depresive au un risc aproape dublu de a dezvolta afecţiuni cardiace faţă de cele cu un psihic echilibrat. Stresul reprezintă unul dintre riscurile majore pentru bolile de inimă. Acordă-ţi zilnic puţin timp pentru tine, fă câte o plimbare, stai de vorbă cu prietenii şi, mai ales, evită să te enervezi.