M─âsuri necesare dac─â ai angin─â pectoral─â

1 2 jpg jpeg

Confundat─â deseori cu infarctul miocardic, angina pectoral─â este cauzat─â de alter─âri func┼úionale sau anatomice ale arterelor coronare. Apare atunci c├ónd inima nu mai prime┼čte o cantitate suficient─â de s├ónge bogat ├«n oxigen ┼či se manifest─â prin dureri ├«n piept, care pot iradia ├«n spate, spre umeri sau bra┼úe, ├«nso┼úite de o senza┼úie de ame┼úeal─â sau de asfixie. De obicei, o criz─â de angin─â apare ├«n urma unui efort fizic intens sau ├«n cursul unei activit─â┼úi solicitante. Dureaz─â doar c├óteva minute ┼či nu provoac─â leziuni permanente ale inimii. Ea anun┼ú─â ├«ns─â existen┼úa unor probleme care ne pot pune ├«n pericol via┼úa. Dac─â angina devine cronic─â, riscul de a suferi un infarct cre┼čte foarte mult. La majoritatea celor care sufer─â de aceast─â boal─â, ea apare sub forma numit─â angin─â cronic─â stabil─â. ├Än acest caz, ea se manifest─â, de obicei, c├ónd persoanele sunt active, c├ónd fac sport sau ├«n momentele de stres, iar durerea dureaz─â mai pu┼úin de 5 minute. Dac─â angina este instabil─â, durerea poate s─â apar─â din senin ┼či poate dura 15 minute sau chiar mai mult.

Favorizat─â de ateroscleroz─â

La fel ca alte boli de inim─â, angina pectoral─â nu apare din senin. Drumul spre aceast─â complica┼úie este pavat ├«nc─â din tinere┼úe, c├ónd sedentarismul ┼či consumul de gr─âsimi d─âun─âtoare ├«ncep s─â afecteze arterele. Peretele interior devine mai dur, celulele musculare din pere┼úii vaselor sunt stimulate s─â creasc─â. Trombocitele, acizii gra┼či ┼či calciul se adaug─â colesterolului depus ┼či arterele se acoper─â, ├«n timp, cu o plac─â, proces numit ateroscleroz─â.

Dup─â v├órsta de 40 de ani, arterele ├«ngustate nu mai asigur─â irigarea corespunz─âtoare a mu┼čchiului cardiac, inima nu mai este alimentat─â cu suficient s├ónge ┼či apare angina pectoral─â. Dac─â ├«ngustarea vaselor persist─â, sau dac─â inima are nevoie de mai mult s├ónge, de exemplu pentru un efort fizic, durerile se m─âresc.

Ce schimb─âri e bine s─â faci

Criza de angin─â poate fi calmat─â cu medicamente care dilat─â vasele de s├ónge, scad frecven┼úa cardiac─â ┼či presiunea arterial─â. Dar, pe l├óng─â administrarea medica┼úiei, este esen┼úial s─â recurgi la unele schimb─âri ale stilului de via┼ú─â, pentru a mic┼čora probabilitatea apari┼úiei crizelor ┼či a preveni evolu┼úia bolii:

M─ân├ónc─â s─ân─âtos ┼či evit─â gr─âsimile. Alege alimente care scad colesterolul ┼či contribuie la s─ân─âtatea inimii: fructe proaspete (mere, portocale, grepfrut, c─âp┼čuni), legume (morcovi, fasole, ceap─â, porumb, broccoli), pe┼čte (de preferat, gras, ├«ntruc├ót con┼úine acizi gra┼či Omega-3), p├óine ┼či cereale integrale, nuci, avocado, produse din soia. Evit─â consumul de gr─âsimi animale. M─ân├ónc─â pui ├«n loc de carne ro┼čie ┼či lactate degresate. Evit─â produsele procesate, care con┼úin foarte mult─â sare.

Pune-┼úi inima la treab─â ┼či men┼úine-te ├«n form─â. Gimnastica aerobic─â, mersul pe biciclet─â, joggingul ┼či ├«notul ne ajut─â s─â ne reducem tensiunea ┼či s─â combatem ateroscleroza. Un tonus fizic bun se ob┼úine ├«ns─â doar prin exerci┼úii regulate. ├Äncearc─â s─â faci sport c├óte o jum─âtate de or─â pe zi, 5 zile pe s─âpt─âm├ón─â, ├«ntr-un ritm suficient de intens ├«nc├ót s─â ├«┼úi accelereze pu┼úin respira┼úia. Alege exerci┼úii care s─â ├«┼úi fac─â pl─âcere ┼či care s─â nu te solicite mai mult dec├ót este confortabil pentru tine.

├Änva┼ú─â s─â gestionezi stresul ┼či s─â te relaxezi. Mai multe cercet─âri au ar─âtat c─â persoanele depresive au un risc aproape dublu de a dezvolta afec┼úiuni cardiace fa┼ú─â de cele cu un psihic echilibrat. Stresul reprezint─â unul dintre riscurile majore pentru bolile de inim─â. Acord─â-┼úi zilnic pu┼úin timp pentru tine, f─â c├óte o plimbare, stai de vorb─â cu prietenii ┼či, mai ales, evit─â s─â te enervezi.

Când să apelezi la medic:

- Sim┼úi dureri ├«n timp ce mergi sau c├ónd faci efort, ai ame┼úeli sau o stare de le┼čin inexplicabil─â.

Sun─â la Salvare dac─â:

-Ai dureri în piept, braţe sau gât.

-Nu mai po┼úi respira, ai tulbur─âri de vedere subite sau ├«┼úi pierzi cuno┼čtin┼úa.