Cum te salvezi când ai o toxiinfecţie alimentară
Crampele stomacale, diareea şi vărsăturile sunt principalele simptome ale unei toxiinfecţii alimentare.
Vara, riscul de a face o toxiinfecţie este mai mare, din cauza temperaturilor crescute, care favorizează alterarea mai rapidă a alimentelor. Toxiinfecţia apare după consumul unor alimente contaminate cu bacterii (E. coli, Salmonella, listeria), virusuri, toxine sau paraziţi. Contaminarea poate să apară când un aliment nu este gătit adecvat, nu este păstrat în condiţii corespunzătoare sau este consumat după data de expirare. Printre alimentele cu risc de a cauza toxiinfecţii se numără: carnea de pui insuficient preparată, legumele, fructele şi verdeţurile nespălate suficienr, peştele, lactatele nepasteurizate, ouăle şi maioneza.
Principalale simptome ale toxiinfecţiei alimentare sunt scaunele diareice, vărsăturile, febra, durerile abdominale (crampe) şi durerile de cap.
Botulismul, o formă gravă a bolii
În general, toxiinfecţiile alimentare nu sunt grave. Există însă şi o formă severă numită botulism, cauzat de o toxină produsă de bacteria Clostridium botulinum. Printre semnele botulismului se numără greaţa, vărsăturile, scaunele diareice, durerile abdominale puternice, probleme de înghiţire sau de vorbire, pleoapele căzute, transpiraţia dificilă sau, în cazuri grave, paralizia. La copiii sub 1 an, consumul de miere poate cauza botulism, iar la adulţi, mâncărurile din conservă (din comerţ sau produse acasă) pot prezenta risc de îmbolnăvire. Evită conservele cu capac bombat sau care fâsăie la deschidere.
Cum se tratează corect
►În primele ore de la apariţia simptomelor de toxiinfecţie, evită să mănânci, pentru a pune în repaus sistemul digestiv.
►Deshidratarea este una dintre complicaţiile toxiinfecţiei. De aceea, bea apă sau ceaiuri şi, la nevoie, ia săruri de rehidratare orală de la farmacie. Acestea sunt mai ales importante în cazul copiilor, care se deshidratează mai repede.
►Când dispar vărsăturile şi pofta de mâncare a revenit, se recomandă consumul de pâine prăjită, orez, covrigi săraţi, supă de pui sau de legume, banane, mere coapte.
►Un remediu util în toxiinfecţiile alimentare este cărbunele medicinal, care contribuie la eliminarea toxinelor şi a deşeurilor din corp. Se iau 1-3 capsule pe zi.
►Probioticele ajută la refacerea florei intestinale afectate de toxiinfecţia alimentară, iar iaurtul natural este o sursă bună. De asemenea, poţi lua probiotice sub formă de suplimente.
3 ceaiuri pe care le poţi încerca
■Ceaiul de ghimbir ajută la combaterea stărilor de greaţă şi vărsături. Se obţine din 2 cm de rădăcină de ghimbir, care se fierbe 5 minute în 250 ml de apă. Se pot consuma 3 căni cu ceai de ghimbir pe zi.
■Ceaiul de mentă conţine uleiuri esenţiale cu acţiune analgezică şi antispastică. Pentru prepararea lui, ai nevoie de 2 g de frunze mărunţite (sau 1 pliculeţ), care se lasă 10 minute la infuzat în apă clocotită (1 cană). Poţi bea până la 3 căni de ceai de mentă pe zi.
■Ceaiul de fenicul are efect antispastic şi antiinflamator intestinal şi reduce balonarea şi greaţa care pot însoţi toxiinfecţiile alimentare. Peste 1 lingură de plantă se toarnă 200 ml de apă clocotită şi se lasă la infuzat 15 minute, apoi se strecoară. Nu este indicat gravidelor.
