Cancerul ovarian se dezvoltă în tăcere

Cancerul ovarian este una dintre bolile care se dezvoltă silenţios, fără simptome evidente în primele stadii. În stadiul I, afectează unul sau ambele ovare, fără să atingă alte structuri învecinate, iar în stadiul II, boala se extinde la organe din apropierea ovarului (uter, trompele uterine).

În stadiul III, celulele canceroase se răspândesc la ţesuturile din afara zonei pelviene sau la nodulii limfatici, iar în ultima etapă, apar metastaze la organe precum ficatul. În cele mai mult cazuri, cancerul ovarian se depistează în stadiul III, când şansele de supravieţuire până la 5 ani scad cu până la 35%. Sarcina şi alăptarea au rol protector La fel ca în alte boli, factorul ereditar joacă un rol important în apariţia cancerului ovarian. Sunt mai expuse femeile cu rude diagnosticate cu cancer de sân şi/sau ovarian (în special înainte de instalarea menopauzei) sau cu cancer mamar bilateral. Şi femeile care nu au născut niciodată au un mai mare risc de a face boala în comparaţie cu cele care au născut. Aşadar, sarcina are un rol protector, la fel şi alăptarea. Şi folosirea anticoncepţionalelor orale poate scădea riscul de boală.

În primele stadii, cancerul ovarian trece neobservat adesea. Chiar şi când apar simptome, acestea sunt puse pe seama altor probleme de sănătate, cum sunt tulburările din sfera digestivă. Principalele simptome ale cancerului ovarian sunt: balonările, constipaţia, disconfortul abdominal, menstruaţiile neregulate, urinările frecvente şi sângerările vaginale anormale.

Prin ecografia abdominală sau transvaginală se vizualizează tumora ovariană. De aceea, medicii recomandă ca orice femeie să meargă la ginecolog cel puţin o dată pe an. Totuşi, pentru a se pune diagnosticul de cancer ovarian, este nevoie de investigaţii suplimentare: biopsie şi examene imagistice, precum tomografia computerizată sau rezonanţa magnetică de abdomen şi de pelvis.

În ceea ce priveşte markerii tumorali, aceştia sunt mai mult utili în monitorizare şi mai puţin în diagnosticare. În cazul cancerului ovarian, nivelul proteinei CA125 (marker tumoral specific cancerului ovarian, precum şi altor tipuri de tumori) este mărit în 50% din cazurile aflate în primele stadii şi în 80-90% din cazurile avansate.

Planul de tratament este stabilit în funcţie de stadiul şi de gradul bolii, adică de cât de mult s-a răspândit şi de cât de agresivă este.

Intervenţia chirurgicală este tratamentul principal în cancerul ovarian. În cazul în care boala este depistată în stadiu incipient, rezecţia chirurgicală a tumorii poate duce la vindecare. Totuşi, adesea se recomandă şi chimioterapia după operaţie, pentru a elimina eventualele celule maligne rămase şi pentru a evita riscul de recidivă. Alteori, se recurge la chimioterapie înaintea operaţiei, pentru a reduce dimensiunea tumorii.

Când boala este depistată într-un stadiu foarte avansat, chimioterapia poate fi singurul tratament recomandat.

Info

Şi durerile resimţite în timpul contactelor sexuale şi pierderea în greutate pot fi puse pe seama cancerului ovarian.