Ce rol are saliva pentru sănătatea dinţilor
Când vorbim despre o dantură sănătoasă, facem mereu referire la igienă, la tratarea posibilelor carii, vorbim despre aspectul dinţilor...dar, te-ai gândit ce rol joacă saliva în toată această poveste?
Ei bine, află că saliva joacă un rol esenţial în curăţarea dinţilor şi menţinerea sănătăţii bucale generale. De fapt, nu numai că aceasta contribuie la o digestie corectă a alimentelor, dar rolul salivei este esenţial şi pentru percepţia aromelor, pentru neutralizarea acizilor prezenţi în unele alimente şi pentru protejarea suprafeţei dinţilor. De aceea, pentru a păstra cel mai bine funcţiile digestive, de vindecare şi de protecţie ale acestui preţios aliat al nostru, este necesar să fim atenţi la igiena orală şi să încercăm să adoptăm o dietă sănătoasă şi echilibrată.
De fapt, ce reprezintă saliva?
Pe scurt, saliva este un lichid format din apă, mucus, proteine, minerale şi o enzimă numită amilază produsă de glandele salivare din gură, obraz, limbă şi buze. De altfel, saliva reprezintă 99% apă, deci apa potabilă este cel mai bun mod de a stimula producţia de salivă. Cantitatea de apă de care are nevoie o persoană în fiecare zi variază dar, în general, este indicat sa bem 8 pahare de apă în fiecare zi.
Cum ne ajută saliva?
Aceasta curăţă în mod natural dinţii, spălând bucăţi de resturi alimentare şi prevenind un atac acid prelungit asupra smalţului dinţilor. Saliva conţine, de asemenea, agenţi antimicrobieni, fapt ce ajută la combaterea bacteriilor nefaste care alimentează cariile. Saliva menţine, de asemenea, gura într-un echilibru sănătos al pH-ului, deoarece fără salivă adecvată pot apărea mult mai uşor boli ale cavităţii bucale şi ale gingiilor. „Producţia adecvată de salivă este o modalitate excelentă de a ajuta la menţinerea dinţilor curaţi, dar nu este un substitut pentru îngrijirea orală adecvată şi de rutină. Toată lumea trebuie să se spele pe dinţi de două ori pe zi, timp de două minute la fiecare sesiune. ”, spune dr. Lorelei Nassar, implantolog la clinica cu acelaşi nume.
Care sunt alimentele ce deteriorează cel mai mult dinţii?
Trebuie să reţii că este important ce mănânci pentru dinţii şi gingiile tale. Când bei şi mănânci alimente cu amidon sau zahăr, nu îţi hrăneşti doar corpul, ci şi bacteriile care pot provoca cariile dentare şi boli ale gingiilor în gură. „Placa este un film subţire, invizibil, lipicios de bacterii lipicioase şi alte materiale care acoperă suprafeţele tuturor dinţilor. Când zaharurile sau amidonul din gură intră în contact cu placa, se formează acizi care îţi pot ataca dinţii timp de 20 de minute sau mai mult după ce ai terminat de mâncat. Atacurile repetate pot descompune smalţul dur de pe suprafaţa dinţilor, iar acest lucru duce la formarea cariile dentare. Bacteriile din placă declanşează, de asemenea, un răspuns inflamator. Acest lucru determină inflamarea gingiilor, a oaselor şi a altor structuri de susţinere ale dinţilor.”, completează specialistul.
Mâncărurile cu amidon, care au aspect lipicios, cum ar fi pâinea, chipsurile sau gumele de mestecat, vor expune dinţii la zahăr pentru perioade mai lungi de timp şi vor provoca un atac acid susţinut asupra smalţului dinţilor. Odată ce smalţul dinţilor s-a erodat, dinţii devin mult mai sensibili la carii. Pentru a preveni atacurile acide susţinute, resturile alimentare trebuie îndepărtate prin spălare de pe dinţi şi gingii.
Alimentele lipicioase şi dulci sunt dăunătoare pentru dinţi, pentru că tind să se „lipească” şi să rămână pe dinţi mai mult timp. Astfel, cresc şansele ca bacteriile să supravieţuiască şi să distrugă dinţii.
Alimentele şi băuturile acide ar putea deteriora smalţul dinţilor. În plus, acestea sunt şi zaharate (cum ar fi sucul), astfel că dublează problemele pentru dinţi.
Iată alimentele dăunătoare danturii:
Unele alimente (dintre cele enumerate mai jos) nu sunt dăunătoare sănătăţii, cum ar fi fructele uscate, dar experţii încurajează spălarea dinţilor, folosirea aţei dentare şi clătirea gurii după consumul acestora, pentru a ajuta la prevenirea cariilor.
Popcorn – Se blochează între dinţi şi favorizează dezvoltarea bacteriilor. Fereşte-te de miezurile crocante care pot duce la crăparea dinţilor, şi de corpurile ascuţite care pot duce la tăierea gingiilor.
Băuturi nealcoolice - Băuturile siropoase, cum ar fi băuturile răcoritoare şi energizantele, sunt deosebit de rele pentru dinţi, atunci când sunt consumate pe perioade lungi de timp. De asemenea, ar trebui evitate băuturile răcoritoare. Sunt încărcate cu zahăr, iar majoritatea băuturilor răcoritoare au acizi fosforici şi citrici care uzează smalţul dinţilor.
Bomboanele tari şi cele lipicioase – Acestea rămân în cavitatea bucală pentru o lungă perioadă de timp (circa 10 minute), până când se vor dizolva. Consumă doar acele dulciuri care se pot curăţa rapid din gură. Evită acadele, caramele şi picături de tuse care conţin zahăr rafinat.
Băuturile alcoolice şi unele medicamente – acestea duc la uscarea gurii (xerostomia) şi determină scăderea producţiei naturale de salivă. Alcoolul irită, de asemenea, toate ţesuturile moi din gură. Dacă medicamentele sunt cauza, discută cu medicul stomatolog. Acesta îţi poate recomanda folosirea unei ape cu fluor sau a unui gel cu fluor pentru spălarea dinţilor.
Citricele - Este dăunător să scăldăm dinţii în acid! Alimentele bogate în acid, cum ar fi lămâile, roşiile, pot favoriza cariile dentare atunci când sunt consumate singure. Aceste alimente au valoare nutritivă atunci când sunt preparate împreună cu alte alimente. Bucură-te de ele, dar nu uita să-ţi clăteşti gura cu apă după ce le-ai mâncat, pentru a ajuta la tamponarea acidului.
Chipsuri - Alimentele cu amidon care se pot bloca în gură (ex. cartofi, chipsurile de porumb şi pâinea albă), rămân de obicei printre dinţi şi hrănesc bacteriile care cauzează placa.
Fructe deshidratate - Deşi pot fi mai hrănitoare decât gustările din fructe procesate, acestea sunt însă lipicioase şi bogate în zahăr. Nu uita să te speli pe dinţi şi să foloseşti aţa dentară după ce le-ai mâncat.
Untul de arahide este lipicios şi adesea preparat cu zahăr. Încearcă unturi naturale de arahide, fără zaharuri adăugate, pentru a diminua problema. Gemul sau dulceaţa, de asemenea sunt încărcate cu zahăr.
Cafea şi ceai – Treptat, aceste băuturi îngălbenesc dinţii, mai ales dacă sunt şi îndulcite. În plus, fac ca multe bacterii să rămână în cavitatea bucală şi să provoace carii.
Gheaţă - Gheaţa este pentru răcire, nu pentru mestecat. Mestecarea substanţelor dure îţi pot face dinţii vulnerabili la o urgenţă dentară, cum ar fi un dinte crăpat.
Efectele ciocolatei asupra prevenirii cariilor au fost larg promovate, dar acest lucru nu a fost dovedit în totalitate. Cu toate acestea, ciocolata se spală de pe dinţi mai repede decât alte dulciuri (American Dental Association - ADA). În plus, ciocolata neagră (70% cacao) are unele beneficii pentru sănătate.
Iată câteva alimente sănătoase:
Fructe şi legume bogate în fibre. Conform ADA, alimentele cu fibre te ajută să-ţi păstrezi dinţii şi gingiile curate, dar ajută şi la producerea salivei. Saliva conţine urme de calciu şi fosfat. Deci, restabileşte mineralele în zonele dinţilor care le-au pierdut din acizii bacterieni. Alături de o bună îngrijire dentară, saliva este cea mai bună apărare naturală împotriva cariilor şi a bolilor gingivale.
Brânză, lapte, iaurt şi alte produse lactate. Brânza este un alt producător de salivă. Calciul din brânză şi calciul şi fosfaţii din lapte şi alte produse lactate ajută la restabilirea mineralelor, pe care dinţii tăi le-ar fi putut pierde din cauza altor alimente. De asemenea, ajută la refacerea smalţului dinţilor.
Ceai negru sau verde. Ambele tipuri conţin polifenoli care interacţionează cu bacteriile plăcii. Aceste substanţe fie omoară, fie reţin bacteriile. Acest lucru împiedică bacteriile să crească sau să producă acid care sa atace dinţii. În funcţie de apa folosită pentru a prepara ceaiul, o ceaşcă de ceai poate fi, de asemenea, o sursă de fluor.
Gumă de mestecat fără zahăr - un alt mare producător de salivă care îndepărtează particulele alimentare din gură.
Alimente cu fluor. Apa potabilă fluorurată sau orice produs fabricat cu apă fluorurată ajută dinţii. Exemple: sucurile sub formă de pudră (dacă nu conţin mult zahăr) şi supele deshidratate. Alimentele preparate comercial, cum ar fi produsele din păsări de curte, fructele de mare şi cerealele sub formă de pulbere, pot furniza, de asemenea, fluor.
American Dental Association (ADA) oferă sfaturi pentru a ajuta la reducerea riscului de carie dentară din alimentele pe care le consumi:
Consumă alimente cu zahăr în timpul meselor. Gura ta produce mai multă salivă în timpul meselor. Astfel este redus efectul producţiei de acid şi ajută la clătirea bucăţilor de alimente din gură.
Limitează gustările între mese. Alege ceva hrănitor. Poţi mesteca gumă fără zahăr după masă, pentru a creşte fluxul de salivă şi a spăla alimentele şi acidul.
Bea mai multă apă. Apa fluorurată poate ajuta la prevenirea cariilor dentare. Când optezi pentru apă îmbuteliată, verifică eticheta pentru conţinutul de fluor.
Şi, nu uita: Spală-te pe dinţi de minim două ori pe zi, şi foloseşte aţă dentară o dată pe zi.