Dezechilibrele organismului se „citesc” în sânge

Analizele de sânge sunt testele de primă intenţie când vine vorba de monitorizarea stării generale de sănătate. Numeroase dezechilibre în organism, anemia, infecţiile, inflamaţiile, deshidratarea sunt câteva dintre problemele care sunt puse în evidenţă de testele sangvine.

Este ideal ca hemoleucograma completă să se facă anual, nu doar atunci când apar diverse simptome. De asemenea, este recomandată pentru monitorizarea unor tratamente şi înainte de operaţie.

Cum te pregăteşti

Este important de ştiut că analizele de sânge se fac dimineaţa, pe nemâncate. Printre factorii care influenţează acurateaţea rezultatelor sunt: perioada menstruală, virozele, gripa, diareea, urticaria. Şi unele tratamente pot modifica rezultatul analizelor, de aceea, trebuie ca medicul să ştie de acestea. În ziua precedentă testării, este indicat să nu se consme alimente grase, dulciuri şi alcool. Perioada de repaus alimentar de la ultima masă şi testare este bine să fie de 12 ore.

SFATUL SPECIALISTULUI

Dr. Cristian Bercu, medic specialist medicină de laborator, Sanador, Bucureşti

Organismul unei persoane adulte conţine aproximativ 5litri de sânge, din care plasma (componenta lichidă) reprezintă 3litri, iar componenta celulară restul de 2 litri.Plasma, componenta lichidă a sângelui, e formată în principal din apă, dar conţine şi proteine, lipide, glucide, minerale, enzime, hormoni, factori ai coagulării.Celulele sangvine se împart în 3mari categorii: eritrocite, leucocite şi trombocite.

Eritrocitele (hematiisau globule roşii) sunt cele mai numeroase celule sangvine. Sunt lipsite de nucleu, dar conţin în schimb o mare cantitate de hemoglobină, care conferă culoarea roşie a sângelui. Rolul lor principal este de a transporta oxigenul legat de hemoglobină. Leucocitele (globulele albe) sunt implicate în apărarea imună împotriva bacteriilor şi virusurilor. Se împart, la rândul lor, în 5 categorii, în funcţie de forma nucleului şi de granulaţiile pe care le conţin: neutrofile, limfocite, monocite, eozinofile şi bazofile.

Trombocitelesau plachetele sangvineau rol în coagularea sângelui. Provin din fragmentarea unor celule mari numite megakariocite.Toate aceste tipuri celulare se formează în măduva osoasă hematogenă din oasele late şi provin din celule stem care se pot diferenţia în orice fel de celulă sangvină.

Cum descifrezi hemoleucograma

Cunoscută şi ca hemogramă, hemoleucograma completă reprezintă analiza completă a sângelui din punctul de vedere al celulelor care intră în componenţa lui.

Valori normale

Creşteri

Scăderi

Eritrocite (număr de globule roşii, RBC)

Barbaţi: 4,2 – 5,6 milioane/mm³; Femei: 3,7 – 4,9 milioane/mm³

Presiune mică de oxigen în sânge, boli de inimă, deshidratare.

Anemie, pierderi de sânge sau hemoragie, distrugerea măduvei osoase.

Leucocite (număr de globule albe, WBC)

4.000 – 8.000 /mm³

Leucemie, infecţii, inflamaţii, stres.

Boli ale ficatului sau splinei, distrugerea măduvei osoase.

Hematoctrit (procentul de globule roşii, HCT)

Bărbaţi: 40 – 48%;

Femei: 36 – 42%

Deshidratare.

Hemoragii, anemii, distrugerea măduvei osoase.

Hemoglobină (HGB)

Bărbaţi: 13 – 16 g/100 ml;

Femei: 11,5 – 15 g/100 ml

Boală pulmonară obstructivă, deshidratare.

Anemie, hemoragie.

Trombocite

150.000 – 300.000/mm³

Boli inflamatoare, infecţii cronice, operaţii chirurgicale, hemoragii.

Intoxicaţie (alcoolică, medicamentoasă).

Dr. Ramona Voicu, medic medicină generală, Polisano Clinici, Bucureşti

Hemoleucograma este cel mai utilizat test de laborator recomandat de medicul de familie sau medicul de specialitate înmonitorizarea stării de sănătate.

Hemoleucograma măsoară următorii parametri: numărul de globule roşii din sânge – eritrocite (RBC), numărul de globule albe din sânge sau leucocite (WBC), cantitatea totală de hemoglobină (HGB), procentul de globule roşii (hematocrit, HCT), media volumului globulelor (MCV), mărimea globulelor roşii, media globulară a hemoglobinei (MCH), concentraţia medie a hemoglobinei (MCHC), numărul de trombocite (PLT).

Valorile hemoleucogrameidiferă în funcţie de sexul şi vârsta pacientului, dar şi de anumite condiţii precum: stare de şoc, vărsături, gradul de hidratare şi de anumite tratamente urmate de pacient. În funcţie de modificările hemogramei, se stabileşte diagnosticul pentru numeroase boli: anemii, alergii, boli maligne, infecţii acute sau cronice.