Aceste meserii implică un risc mai mare de a face demență!
Unele locuri de muncă te fac să ai mai multe șanse de a face demență. Află dacă ești în pericol.
Potrivit The Sun, noi cercetări sugerează că persoanele care lucrează la locuri de muncă care necesită un nivel ridicat de activitate fizică ar putea fi expuși unui risc mai mare de demență și tulburări cognitive.
Ocupațiile care necesită multă activitate fizică sunt, inclusive ale îngrijitorilor și asistenții medicali, au spus autorii studiului
Studiul realizat de Centrul Național Norvegian de Îmbătrânire și Sănătate, Columbia Mailman School of Public Health și Butler Columbia Aging Center a constatat că oamenii care au locuri de muncă epuizante fizic pentru perioade lungi de timp ar putea fi expuși unui risc mai mare de apariție a bolii care strică echilibrul creierului.
Munca fizică grea este asociată cu un risc mai mare de demență, arată studiile. Foto: Shuttertock.
Autorii au oferit exemple de locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic, inclusiv:
- Agenți de vânzări - comerț cu amănuntul și altele
- Asistenți medicali
- Fermieri
- Zootehniști
- Zilieri
- Constructori
„Stresul constant dat de o activitate fizică ocupațională de nivel intermediar sau greu a fost legat de un risc crescut de afectare cognitivă, indicând importanța dezvoltării de strategii pentru indivizii în ocupații solicitante din punct de vedere fizic pentru a preveni afectarea cognitivă”, au scris autorii studiului.
Ei au clasificat locurile de muncă solicitante din punct de vedere fizic ca fiind cele care „necesită utilizarea brațelor și picioarelor și mișcarea întregului corp, cum ar fi cățăratul, ridicarea, echilibrarea, mersul pe jos, aplecarea și manipularea materialelor”.
Urmează cercetările care sugerează că petrecerea a mai mult de 10 ore pe zi stând jos, crește riscul de demență.
Folosind unul dintre cele mai mari studii ale populației din lume despre demență - Studiul HUNT4 70+ - cercetătorii au examinat modul în care activitatea fizică ocupațională între 33 și 65 de ani a fost legată de riscul de a dezvolta demență și tulburări cognitive ușoare după vârsta de 70 de ani.
Ei au analizat datele a 7.005 de participanți, dintre care 902 au fost diagnosticați cu demență mai târziu în viață.
Alți 2.407 au fost diagnosticați cu deficiențe cognitive ușoare.
Echipa a descoperit că oamenii care desfășurau o muncă solicitantă din punct de vedere fizic aveau un risc cu 15,5% mai mare de a avea demență sau de a fi afectați cognitiv.
Dar riscul a scăzut la nouă la sută pentru cei care au locuri de muncă cu solicitări fizice scăzute. Cercetătorii au menționat că un diagnostic de afectare cognitivă ușoară nu este neapărat urmat de demență.
Ei au spus că există „mai multe explicații plauzibile” pentru care oamenii care au locuri de muncă epuizante din punct de vedere fizic ar putea avea un risc mai mare de apariție a demenței.
„Cerențele fizice ocupaționale mai mari la vârsta adultă au fost anterior legate de un volum mai mic al hipocampului și de o performanță mai slabă a memoriei”, au spus cercetătorii.
„În mod similar, indivizii care lucrează în locuri de muncă periculoase din punct de vedere fizic sau cu cerințe ridicate ale locului de muncă - psihologice sau fizice - combinate cu un control scăzut al locului de muncă, adică aflați la baza ierarhiei, s-au dovedit a avea rezultate mai slabe la testele cognitive, la vârste mai înaintate.
Autorii studiului au spus că acest lucru poate sugera că cerințele fizice profesionale ridicate au un „efect dăunător” asupra sănătății creierului și a funcției cognitive la vârste mai înaintate, crescând riscul de afectare mai târziu în viață.
Lipsa timpului de recuperare de la aceste solicitări fizice mai mari ar putea duce, de asemenea, la „uzura” atât a corpului, cât și a creierului, susțin ei.
Ocupațiile precum asistenta medicală sau vânzările sunt „deseori caracterizate prin lipsă de autonomie, stare prelungită în picioare, muncă grea, program rigid de lucru, stres, un risc mai mare de epuizare și, uneori, [...] zile de lucru incomode”, au adăugat aceștia.
Între timp, locurile de muncă cu solicitări fizice scăzute ar putea oferi un program de lucru mai flexibil și mai mult timp pentru pauze și recuperare.
Și multe locuri de muncă, care nu necesită activitate fizică, cum ar fi inginerie, administrare și predare, pot fi, de asemenea, „mai stimulatoare din punct de vedere cognitiv, ceea ce ar putea contribui la o dezvoltare cognitivă mai favorabilă pe parcursul vieții unei persoane”, au spus autorii studiului.
Simptomele demenței apar cu ani de zile înainte de diagnostic. Foto: Shutterstock
Autorul principal Vegard Skirbekk, profesor de Sănătate a Populației și Familiei la Columbia Public Health, a declarat: „Lucrările noastre subliniază, de asemenea, ceea ce se numește paradoxul activității fizice – asocierea activității fizice în timpul liber cu rezultate cognitive mai bune și modul în care activitatea fizică este legată de muncă, care poate duce la rezultate cognitive mai proaste.”
El a observat că perioada preclinică a demenței poate începe cu până la două decenii înainte de apariția simptomelor.
„Rezultatele noastre subliniază în special necesitatea de a urmări persoanele cu activitate fizică ocupațională pe tot parcursul vieții, deoarece par să aibă un risc mai mare de a dezvolta demență”, a remarcat dr. Skirbekk.
Cercetările viitoare ar trebui să evalueze modul în care activitatea fizică ocupațională și intervențiile pentru reducerea activității fizice ocupaționale sau schimbările tehnologice care conduc la o activitate alterată, în combinație cu alte caracteristici ale locului de muncă, duc la demența și riscul de afectare cognitivă ușoară la vârste mai înaintate.
„Acest lucru va îmbunătăți înțelegerea noastră a asocierii dintre istoriile ocupaționale și deficiența cognitivă.”, a mai spus dr. Skirbekk.
