4 martie este Ziua Internaţională de Conştientizare a Infecţiei cu HPV. Virusul duce la cancer de col uterin

România are nevoie de un program sustenabil de vaccinare împotriva HPV, aliniat obiectivelor din Planul European de Combatere a Cancerului, care prevede vaccinarea a 90% din populaţia ţintă de fete şi creşterea semnificativă a ratei de vaccinare a băieţilor, până în 2030. Cu fonduri dedicate în cadrul programului EU4Health şi al altor instrumente de finanţare, Planul va sprijini eforturile Statelor Membre de a extinde vaccinarea împotriva HPV a fetelor şi băieţilor, pentru a elimina cancerul de col uterin şi alte tipuri de cancer cauzate de papilomavirusurile umane.

Comunitatea internaţională marchează pe 4 martie Ziua Internaţională de Conştientizare a Infecţiei cu HPV. În România, vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Naţional de Imunizare, este gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-14 ani şi este realizată în siguranţă de medicul de familie, la solicitarea părinţilor. Schema de vaccinare a persoanelor de până la 15 ani prevede două doze de vaccin, efectuate într-un interval de 5-12 luni. Fetele cu vârste de peste 15 ani trebuie să efectueze trei doze de vaccin pentru o protecţie completă, administrate în maxim un an de zile. 

HPV (Human PapillomaVirus) este un virus contagios, responsabil pentru cea mai frecventă infecţie transmisă pe cale sexuală. Studiile arată că toate femeile active din punct de vedere sexual sunt vulnerabile în faţa unei posibile infecţii cu acest virus, iar 8 din 10 femei vor contracta o tulpină HPV la un moment dat pe parcursul vieţii lor .

În România, HPV este responsabil anual pentru 3.300 de cazuri noi de cancer de col uterin  şi în jur de 500 cazuri de alte tipuri de cancer: sunt estimate 53 de cazuri de cancer vulvar, 55 de cancer vaginal, 133 de cancer anal şi 256 de cancer orofaringian. Cancerul de col uterin este pe locul al doilea, după cancerul mamar, în ceea ce priveşte tipurile de cancer ce afectează femeile (aflate la varsta fertila, 15-44 ani) din România. 

Strategia de eliminare a cancerului de col uterin

Prevenţia cancerelor are un loc central în Planul European privind Lupta cu Cancerul, lansat de Comisia Europeană luna trecută. Pentru a preveni cancerele cauzate de infecţiile persistente cu HPV, obiectivul Planului este de a stimula vaccinarea a cel puţin 90% din populaţia ţintă de fete a UE şi de a creşte semnificativ vaccinarea băieţilor până în 2030 . Statele membre joacă un rol esenţial în atingerea acestui obiectiv, fiind prevăzute şi surse de finanţare pentru implementarea acestuia. Planul European este aliniat Strategiei Globale de Eliminare a Cancerului de Col Uterin, anunţată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, strategie ce recomandă vaccinarea împotriva HPV a 90% din fetele în vârstă de până la 15 ani. 

Beneficiile programelor ample de vaccinare împotriva HPV încep să se vadă în mai multe ţări din lume. Spre exemplu, Australia preconizează că va elimina cancerul de col uterin până în 2035 . 

Pericolul infecţiei cu HPV

HPV este o infecţie virală care se transmite prin contact cutaneo-mucos şi poate determina mai multe afecţiuni, printre care cancerul de col uterin, cancer anal, cancer orofaringian şi alte tipuri rare de cancer. 

Conform estimărilor, virusul HPV cauzează aproximativ 5% din totalul cazurilor de cancer la nivel mondial. 

Cancerul de col uterin apare prin multiplicarea necontrolată a celulelor ce căptuşesc colul uterin. Spre deosebire de alte cancere, cancerul de col uterin se dezvoltă lent, trecând prin stadiul de leziune precanceroasă. Descoperite şi tratate în stadii incipiente, leziunile colului uterin se pot vindeca complet.

Majoritatea infecţiilor cu HPV sunt tranzitorii, 90% dintre ele se vindecă de la sine în decurs de doi ani însă infecţiile persistente cu HPV cresc riscul apariţiei cancerului de col uterin. Astfel, virusul HPV a fost identificat în peste 99% din cazurile de cancer de col uterin diagnosticate.

Cea mai frecventă cale de transmitere a acestei infecţii este cea sexuală, prin contactul cu zona contaminată a unuia dintre parteneri. Leziunile precanceroase şi cancerul de col uterin în stadii incipiente pot fi descoperite prin testarea periodică Babeş-Papanicolau. 

Informaţii cheie despre infecţia cu HPV şi bolile provocate de aceasta

Infecţia cu virusul HPV este una dintre cele mai frecvent întâlnite în întreaga lume. Cercetările în domeniu arată că până la 80% din populaţia feminină activă sexual va fi expusă, la un moment dat, acestui virus. Aceasta este responsabilă pentru apariţia a 6 tipuri de cancer, dintre care 100% din cazurile de cancer de col uterin, a 88% din totalul cazurilor de cancer anal, a 70% din cazurile de cancer vaginal, a 50% din cazurile de cancer penian şi a 43% din cazurile de cancer vulvar . 

Fiind o infecţie cu transmitere sexuală, abstinenţa este cea mai sigură metodă de prevenţie a acesteia . O altă metodă de prevenţie, recomandată la nivel internaţional, este vaccinarea anti-HPV. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine introducerea vaccinării anti-HPV în programele naţionale de vaccinare şi consideră că este necesară includerea cancerului de col uterin şi a celorlalte boli provocate de infecţia cu HPV drept probleme de sănătate publică globale.

În cei peste 10 ani de la debutul vaccinării, aceasta şi-a dovedit eficienţa atât în reducerea prevalenţei infecţiilor cu tulpini HPV cu risc oncogenic crescut, cât şi a bolilor provocate de acestea. În această perioadă, au fost înregistrate reduceri de până 90% a infecţiei cu HPV tip 6/11/16/18 în ţări ce înregistrează o rată vaccinală optimă, reduceri de aproximativ 45% a leziunilor cervicale cu risc scăzut şi de aproximativ 85% a celor cu risc înalt. Alte studii au scos la lumină rezultate similare în ceea ce priveşte eficienţa vaccinării: în Danemarca, s-a înregistrat o scădere semnificativă de 60% a leziunilor precanceroase (atipii celulare) la femeile născute în intervalul 1989 şi 1999 care au fost vaccinate, comparativ cu femeile nevaccinate. De asemenea, riscul de a dezvolta CIN 2/3 sau CIN3 a fost redus semnificativ, cu până la 80%.

Un studiu pe scară largă a fost efectuat în Suedia în perioada 2006-2017 , fiind analizate datele de la aproximativ 1,7 milioane de fete şi femei, cu vârste cuprinse între 10 şi 30 de ani. Mai mult de jumătate de milion dintre aceste femei şi fete au primit cel puţin o doză de vaccin tetravalent împotriva HPV, 80% dintre ele primind vaccinul înainte de vârsta de 17 ani şi aproximativ 85% fiind vaccinate cu două sau mai multe doze. Pe parcursul perioadei de studiu, 538 dintre femeile nevaccinate au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, comparativ cu doar 19 femei vaccinate. Stratificarea şi ajustările suplimentare pentru diferite covariabile, cum ar fi vârsta, anul calendaristic, timpul de urmărire, educaţia şi altele, au arătat că rata cancerului de col uterin a fost redusă cu 88% la femeile care au făcut vaccinul înainte de vârsta de 17 ani şi 53% la femeile care au primit vaccinul între 17 şi 30 de ani.