Plante cu efect cicatrizant

1 2 jpg jpeg

Florile de gălbenele tratează plăgile

Rănile greu vindecabile, acneea, arsurile sau eczemele pot fi tratate cu succes cu tinctură din flori de gălbenele. Aceasta o poţi obţine din 10 g de flori macerate timp de 7 zile în 100 g de alcool. Faci comprese cu amestec de 10 g de tinctură de gălbenele şi o ceşcuţă de apă fiartă şi răcită şi aplici pe zona afectată.

De asemenea, poţi cumpăra de la farmacie unguente pe bază de extract de gălbenele, care sunt recomandate în perioada de cicatrizare a plăgilor.

Crema de gălbenele este indicată şi pentru vindecarea mai rapidă a înţepăturilor de insecte, inclusiv a celor de albine. Masează cu cremă, timp de 3 minute, zona afectată, iar mâncărimile vor dispărea încet-încet.

Mai poţi citi şi:

- Află ce ajută la cicatrizarea rănilor!

- Zahărul ajută la cicatrizarea mai rapidă a rănilor

- 7 metode pentru a scăpa de cicatrici

Aloe vera calmează arsurile solare

Planta este bogată în aminoacizi, minerale (calciu, magneziu, sodiu), vitamine (A, B3, B12, C, E) şi enzime, motiv pentru care este foarte benefică în remedierea unor probleme ale pielii. Astfel, aloe vera calmează arsurile solare şi erupţiile şi reduce durerile provocate de muşcăturile insectelor. Pentru că are un puternic efect de regenerare a ţesuturilor, aloe vera este bună şi în cazul vânătăilor. Atenţie!

Gelurile pe bază de aloe vera nu sunt recomandate în cazul rănilor sau arsurilor foarte grave. De asemenea, nu este recomandată folosirea internă a acestora pe o perioadă mai mare de 10 zile, pentru că pot apărea diferite efecte secundare, cum ar fi deficienţa de potasiu.

Planta este folosită din timpuri străvechi pentru vindecarea diverselor afecţiuni ale pielii, chiar şi atunci când este vorba de răni mai grave. Eficienţa ei se datorează alantoinei, o substanţă antiinflamatoare care permite regenerarea şi dezvoltarea unor noi celule la nivelul pielii şi care stimulează sistemul de autoapărare.

Însă din cauza aceleiaşi substanţe, tătăneasa este interzisă pentru utilizarea în uzul intern. Extern, în cazul rănilor închise, poţi preapara un decoct din 4-5 linguriţe de rădăcină de tătăneasă la o cană cu apă.

În aceleaşi scopuri, poţi prepara o tinctură din 10 g rădăcini la 100 ml alcool de 70 de grade, prin macerare timp de 8 zile, îndoită cu apă fiartă şi răcită. („Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A la Z“ – Ovidiu Bojor)

Este o plantă foarte bună pentru tratarea tenului înroşit, dar şi a rănilor, arsurilor şi a eczemelor. Are acţiune antiinflamatoare, cicatrizantă, hemostatică şi antimicrobiană.

Pentru un rezultat cât mai eficient, poţi aplica mai multe comprese cu infuzie din 3 linguri de plantă la o jumătate de litru de apă. Unele unguente care conţin ulei volatil din flori de coada-şoricelului pot trata arsurile, dar şi alte afecţiuni dermatologice.

Frunzele de varză au fost întotdeauna remediul recomandat de bunici în copilărie atunci când aveam vânătăi sau alte afecţiuni ale pielii. Uneori făceau chiar adevărate minuni, iar rănile dispăreau ca prin vis. Eczemele, acneea, ulcerul varicos, arsurile sau crăpăturile pielii erau oblojite atunci când se aplicau frunze de varză peste zona afectată.

La fel se întâmplă şi în cazul înţepăturilor de insecte, muşcăturilor sau zgârieturilor de animale. Frunzele crude, puţin zdrobite, trebuie aplicate pe zonele afectate, în reprize de câte o oră, de 3-4 ori pe zi.

„În cazul arsurilor locale mai uşoare, tratamentul fitoterapeutic extern se face cu plante care conţin substanţe active antiseptice, flavonoizi şi taninuri, capabile să grăbească cicatrizarea ţesutului lezat. În tratamentul extern sunt indicate spălături locale cu soluţii extractive apoase preparate din flori de muşeţel, de coada-şoricelului, de gălbenele, de soc, sunătoare sau schinel. Acestea se pot face şi din muguri de plop sau rădăcini de brusture.“ („Fitoterapie tradiţională şi modernă“ – Ovidiu Bojor şi Octavian Popescu)