Mâncarea rumenită în ulei se află în topul preferinţelor culinare pentru mulţi oameni. Însă, prăjelile pe cât sunt de gustoase, pe atât sunt de periculoase pentru sănătate.

Prea multe calorii

Atunci când un aliment este preparat în ulei îşi multiplică densitatea calorică. Fie că este vorba de cartofi, carne sau produse de patiserie, uleiul este absorbit şi înlocuieşte substanţele nutritive şi antioxidanţii.

La final, vei avea un preparat delicios, însă cu o valoare nutriţională scăzută. De exemplu, un cartof de 300 g copt are aproximativ 270 de calorii, în timp ce prin prăjire poate ajunge şi la 800 de calorii.

Atenţie la calitatea uleiului!

Toate uleiurile şi grăsimile au un punct de ardere, mai exact momentul în care structura lor se deteriorează şi încep să producă substanţe toxice pentru organism. Uleiurile hidrogenate şi cele parţial hidrogenate se deteriorează mai greu şi din acest motiv se utilizează des pentru prăjeli, deoarece pot fi refolosite, însă ele sunt o sursă de grăsimi trans, periculoase pentru sănătate.

Substanţele toxice din uleiuri cresc stresul oxidativ al organismului şi favorizează apariţia unor probleme precum intoleranţa la glucoză. Uleiul de măsline, cu toate că are punctul de ardere mai ridicat, nu este recomandat la prăjire, ci doar adăugat în preparatele reci, pentru a-i valorifica substanţele benefice.

Cele mai recomandate uleiuri folosite la gătit, deoarece rezistă la temperaturi înalte, sunt uleiurile de cocos şi de palmier. Cel mai utilizat ulei în bucătărie este uleiul de floarea-soarelui, însă acesta nu ar trebui folosit la prăjit, deoarece începe să se descompună la temperaturi mai mari de 170˚.

Cresc riscul apariţiei celulelor canceroase

Pe lângă faptul că în timpul procesului de prăjire alimentele îşi pierd calităţile nutritive, ele îşi schimbă şi structura chimică. De exemplu, atunci când alimentele bogate în carbohidraţi sunt gătite în ulei încins, ele produc acrilamidă, o substanţă rezultată din degradarea amidonului şi care este asociată cu formarea celulelor canceroase.

Cea mai mare concentraţie de acrilamidă o au cartofii prăjiţi, aşadar este recomandat ca aceştia să fie consumaţi cât mai rar, sau chiar deloc. Prăjelile cresc riscul apariţiei afecţiunilor inflamatoare, a cancerului de sân şi de pancreas.

Cresc colesterolul

Unul dintre cele mai mari riscuri la care se supun cei care consumă des carne prăjită este creşterea colesterolului rău (LDL-ul). Fie că prăjim alimentele în baie de ulei sau în tigaie, pe lângă acestea apar mici bule.

Aceste bule se formează când apa din alimente se evaporă, iar în locul ei preparatele absorb o cantitate însemnată de ulei. Atunci când prăjim alimentele deja bogate în grăsimi saturate, cum este baconul sau carnea de porc, nu facem decât să mărim cantitatea de grăsimi şi astfel nivelul de colesterol va depăşi valorile normale.

Info: Cu cât pui mai mult ulei în tigaie, cu atât acesta se va încinge mai greu, iar alimentele vor avea nevoie de mai mult timp ca să se prăjească şi vor absorbi o cantitate mai mare de grăsimi, ceea ce înseamnă mai multe calorii.

Sfaturi pentru prăjire

- Nu refolosi uleiul
- Introdu alimentul în uleiul fierbinte ( contactul cu uleiul este mai mic)
- Pentru a prepara o omletă ai nevoie de doar 1 lingură de ulei
- Asigură-te că alimentele pentru prăjit sunt uscate. Şterge-le cu un şervet de hârtie dacă le-ai spălat, înainte să le aşezi în tigaie.
- Poţi înlocui uleiul cu unt atunci când prepari legume, mai puţin cartofii.

Dr. Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice

Nu există un mod „ideal“ de preparare. În schimb, există diferite variante care au dovedit dezavantaje clare. Prăjirea prin scufundare în ulei recirculat, arderea, afumarea sunt exemple de modalităţi de preparare asociate cu efecte nefaste (cardiovasculare, cancerigene).

Alte modalităţi, dimpotrivă, sunt considerate sigure şi benefice: mâncărurile gătite prin fierbere, coacere, la cuptor sau la abur. Sunt binevenite, desigur, atât mâncărurile crude cât şi mâncărurile prelucrate termic.