Intoxicaţia cu plumb afectează copiii la o scară fără precedent, potrivit unui nou raport lansat recent de UNICEF şi Pure Earth. Raportul, primul de acest gen, menţionează faptul că aproximativ 1 din 3 copii – adică aproape 800 de milioane de copii la nivel mondial – înregistrează o concentraţie a plumbului în sânge de minim 5 micrograme pe decilitru (µg/dL), acesta fiind şi nivelul în cazul căruia trebuie intervenit, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Centrelor pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite. Aproape jumătate dintre aceşti copii trăiesc în Asia de Sud.

„Cauzând iniţialpuţine simptome, plumbul acţionează silenţios, periclitând sănătatea şi dezvoltarea copiilor şi putând avea consecinţe fatale”,a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Ştiind cât de răspândită este poluarea cu plumb şi înţelegând acţiunea distructivă a acesteia asupra vieţii oamenilor şi a comunităţilor, ar trebui întreprinse acţiuni urgente pentru a proteja permanent copiii”.

Raportul - Expunerea copiilor la poluarea cu plumb - cuprinde o analiză a expunerii la plumb a copiilor realizată de către Institutul pentru Evaluarea Metrică a Sănătăţii (IHME) şi validată printr-un studiu ce a primit aviz favorabil pentru publicarea în revista Environmental Health Perspectives.

Raportul precizează faptul că plumbul este o neurotoxină puternică ce provoacă copiilor daune cerebrale ireversibile. Acesta este deosebit de distructiv în cazul bebeluşilor şi al copiilor sub cinci ani, deoarece le afectează creierul în plin proces de dezvoltare, cauzându-le sechele neurologice, cognitive şi fizice pe viaţă.

Expunerea la plumb a copiilor este asociată şi cu probleme comportamentale şi de sănătate mintală, precum şi cu o creştere a infracţionalităţii şi a violenţei. Copiii mai mari se confruntă cu consecinţe grave, inclusiv cu un risc crescut de afectare renalăşi de dezvoltare a unor boli cardiovasculare mai târziu în viaţă, menţionează raportul.

 

Conform estimărilor, în ţările cu venituri mici şi medii, expunerea la plumb a copiilor determinăcosturi de aproape 1 trilion de dolari prin irosirea potenţialului economic al acestor copiipe parcursul vieţii.

Raportul remarcă faptul că reciclarea acumulatorilor cu plumb prin metode informale şi neconforme standardelor constituie una dintre principalele cauze ale intoxicaţiei cu plumb în rândul copiilor din ţările cu venituri mici şi medii, în care numărul de autovehicule a crescut de trei ori din anul 2000. Creşterea numărului proprietarilor de autoturisme, asociată cu absenţa reglementărilor şi a infrastructurii necesare reciclării bateriilor auto, a condus la reciclarea în condiţii nesigure a aproximativ 50% dintre acumulatorii cu plumb în cadrul economiei informale.

Muncitorii implicaţi în operaţiunile de reciclare periculoase, şi adesea ilegale, deschid carcasa bateriilor, varsă acidul şi praful de plumb pe sol şi topesc plumbul recuperat în cuptoare rudimentare, amplasate în aer liber,care emit fum toxic ce poluează comunitatea din apropriere. De multe ori, muncitorii şi comunitatea expusă nici nu ştiu că plumbul este o neurotoxinăputernică.

Alte surse de expunere a copiilor la plumb sunt: plumbul din apă cauzat de utilizarea ţevilor din plumb;plumbul rezultat în urma activităţilor industriale, precum mineritul şi reciclarea bateriilor; vopsele şi pigmenţi pe bază de plumb; benzina cu plumb, al cărei consum a scăzut considerabil în ultimele decenii, dar care a reprezentat, istoric, o importantă sursă; sudarea cu plumb a conservelor; plumbul din condimente, cosmetice, medicamentele ayurvedice, jucării şi alte produse de consum. Părinţii care, prin prisma ocupaţiilor lor, lucrează cu plumb vin deseori acasă cu praf contaminat pe haine, păr, mâini şi încălţăminte, expunându-şi astfel, fără să vrea, copiii la acest elementtoxic.

„Vestea bună este că plumbul poate fi reciclat în siguranţă, fără a-i expune pe muncitori, pe copiii acestora şi comunităţile din apropiere. Zonele contaminate cu plumb pot fi reabilitate şi restaurate”,a afirmat Richard Fuller, preşedintele Pure Earth. „Oamenii pot fi educaţi cu privire la pericolele prezentate de plumb şi pot fi ajutaţi să se protejeze pe ei înşişi şi pe copiii lor. Randamentul investiţiei este unul enorm: o sănătate mai bună, o productivitate sporită, un coeficient de inteligenţă mai ridicat, reducerea violenţeişi un viitor mai strălucit pentru milioane de copii de pe planetă”.

În timp ce, în majoritatea ţărilor cu venituri ridicate, nivelul de plumb în sânge a scăzut foarte mult după eliminarea treptată a benzinei cu plumb şi a majorităţii vopselelor pe bază de plumb, valorile înregistrateîn rândul copiilor din ţările cu venituri mici şi medii sunt în continuare ridicate, fiind chiar periculos de mariîn multe cazuri, la un deceniu de la renunţarea la benzina cu plumb la nivel global.

Raportul include cinci studii de caz ale unor ţări în care poluarea cu plumb şi alte deşeuri de metale greletoxiceafectează copiii. Aceste studii vizeazălocalităţile Kathgora din Bangladesh, Tbilisi din Georgia, Agbogbloshie din Ghana, Pesarean din Indonezia şi statul Morelos din Mexic.

Raportul precizează faptul că guvernele ţărilor afectate pot combate poluarea cu plumb şi expunerea copiilor printr-o abordare coordonată şi concertată în următoarele domenii:

• Sisteme de monitorizare şi raportare, inclusiv dezvoltarea capacităţii de testare a concentraţiei de plumb în sânge.

• Măsuri de prevenire şi control, inclusivprevenirea expunerii copiilor în zonele cu risc crescut şi a expunerii lor la produsele ce conţin plumb, precum anumite obiecte ceramice, vopsele, jucării şi condimente.

• Gestionare, tratareşi reabilitare, inclusiv consolidarea sistemelor de sănătate, astfel încât să fie echipate corespunzător pentru a putea detecta, monitoriza şi trata expunerea la plumb a copiilor, şi accesul copiilor la intervenţii educaţionale mai eficiente şi la terapii cognitiv-comportamentale în vederea unei mai bune gestionări aefectelor negative ale expunerii la plumb.

• Sensibilizare şi schimbarea comportamentului, inclusivdesfăşurarea unor campanii continue de educare a populaţiei cu privire la pericolele prezentate de plumb şi sursele de expunere la plumb, adresate în mod direct părinţilor, şcolilor, liderilor comunitari şi personalului medical.

• Legislaţie şi politici, inclusivelaborarea, implementarea şi aplicarea unor standarde de mediu, sănătate şi siguranţă în procesele de fabricare şi reciclare a acumulatorilor cu plumb şi a deşeurilor electronice, precum şi aplicarea reglementărilor privind protecţia mediului şi calitatea aerului în cazul operaţiunilor de topire.

• Acţiuni globale şi regionale, inclusivstabilirea unor unităţi de măsură standardizatela nivel global pentru verificarea rezultatelor obţinute la nivelul sănătăţii publice, protecţiei mediului şi economiilor locale prin intervenţiile ce urmăresc prevenirea poluării,crearea unui registru internaţional care că cuprindă rezultatele anonimizate ale studiilor privind nivelul de plumb în sânge şi elaborarea unor standarde şi norme internaţionalepentru reciclarea şi transportul bateriilor cu plumb-acid uzate.

Foto: UNICEF